Adrian Năstase acuză Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul Bolojan, aflat în interimat după moțiunea de cenzură, că au transformat retragerea statutului de utilitate publică pentru ADIRI și discuțiile privind Fundația Europeană Titulescu într-o prioritate politică, într-un moment în care Executivul ar trebui să se limiteze la administrarea curentă.
Fostul premier susține, într-un articol publicat pe blogul personal, că demersul MAE a început cu Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale — ADIRI, organizație despre care spune că nu mai funcționează efectiv de mai mulți ani, nu primește bani de la Guvern și nu mai are sediu.
„Ați remarcat, fără îndoială, că prioritatea absolută a MAE, la momentul în care Guvernul a rămas, după moțiunea de cenzură, doar cu atribuții de administrare curentă, a fost atacul la ADIRI și la Fundația Titulescu”, afirmă Adrian Năstase.
ADIRI, organizația „în moarte clinică”
Guvernul a adoptat vineri o hotărâre prin care retrage statutul de utilitate publică al ADIRI, statut recunoscut prin HG nr. 664/2002. În proiectul de act normativ se arăta că asociația nu și-ar fi îndeplinit obligațiile de a comunica autorității competente modificările statutului, rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale, precum și de a publica aceste documente în Monitorul Oficial și în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Nota de fundamentare invocă faptul că ultimul raport de activitate al ADIRI a fost transmis Ministerului Afacerilor Externe în anul 2019, iar concluzia MAE este că asociația nu mai îndeplinește obligația de a menține nivelul de activitate și performanțele care au justificat recunoașterea statutului de utilitate publică.
Năstase nu contestă, în esență, faptul că ADIRI nu mai are activitate. Dimpotrivă, afirmă că organizația nu mai funcționează după moartea ambasadorului Lupeș, fostul secretar al asociației, care ar fi asigurat ultimele forme de activitate.
„După moartea ambasadorului Lupeș, practic, ADIRI nu a mai avut niciun fel de activitate. Așa încât, în opinia mea, propunerea referitoare la retragerea statutului de utilitate publică era superfluă și, în niciun caz, o prioritate pentru Guvernul interimar”, scrie fostul premier.
El ironizează și formularea folosită de ministrul de Externe Oana Țoiu, despre care spune că a anunțat că „a decis” retragerea statutului.
„Îmi permit să fac o mică observație. Conform legii, doar Guvernul poate «decide», MAE poate eventual să propună”, afirmă Adrian Năstase.
Năstase: Miza reală este Fundația Titulescu
Fostul premier susține că ADIRI ar fi doar pretextul, iar miza reală ar fi Fundația Europeană Titulescu și imobilul în care aceasta funcționează, pe care lideri USR l-ar fi prezentat public drept o „vilă” folosită de un ONG fără activitate.
Adrian Năstase îl indică în acest context pe Dominic Fritz, președintele USR, despre care spune că „a înțeles esența problemei”, dar „a încurcat puțin lucrurile”. Năstase citează afirmația lui Fritz potrivit căreia cine nu a putut produce un raport de activitate timp de șapte ani „nu poate să pretindă dreptul la o vilă gratis în centrul Bucureștiului”.
„Sediul în cauză este al Fundației Europene Titulescu, nu al ADIRI!”, reacționează Năstase.
Fostul premier susține că „vila” invocată în polemica publică este, de fapt, Casa lui Nicolae Titulescu, recuperată și restaurată pentru a deveni sediul fundației care poartă numele fostului mare diplomat român.
„Obiectivul doamnei Țoiu îl reprezintă «vila», în realitate casa lui Nicolae Titulescu, recuperată prin procese pe care le-am purtat cu unii dintre cei care voiau să o preia și care este, în prezent, sediul Fundației Europene Titulescu”, afirmă Năstase.
„Casa lui Titulescu”, nu „viloi”
Adrian Năstase respinge formula de „vilă” sau „viloi” și susține că imobilul este Casa lui Titulescu, recuperată în urma unor litigii și restaurată în perioada în care el era premier.
Potrivit fostului premier, casa ar fi fost afectată de cutremure și nu mai era locuibilă la începutul anilor 2000. El spune că, în calitate de prim-ministru, a decis restaurarea imobilului și concesionarea acestuia pentru 49 de ani ca sediu al Fundației Europene Titulescu.
Năstase plasează această decizie într-un bilanț mai larg al mandatelor sale, invocând inclusiv finalizarea lucrărilor la Palatul Parlamentului pentru instalarea Legislativului, crearea unor muzee, construcția de locuințe ANL, săli de sport și Unitatea 2 de la Cernavodă.
„Știu, există unii care construiesc și alții care distrug, având vocația lăcustelor care lasă pârjol în urma lor”, scrie fostul premier.
Acuzații la adresa USR și MAE
Năstase susține că interesul pentru imobil ar fi început cu mai multe luni în urmă, când, potrivit acestuia, reprezentantul USR în Secretariatul General al Guvernului, Cristian Seidler, ar fi cerut RA-APPS transferarea Casei Titulescu și a Hotelului Triumf la Ministerul Afacerilor Externe.
Fostul premier afirmă că Guvernul ar fi refuzat inițial cererea, însă subiectul ar fi fost reluat după moțiunea de cenzură, când Executivul Bolojan a rămas cu atribuții limitate.
„Așa încât, rămași «singuri acasă», după moțiunea de cenzură, s-au gândit să repună pe ordinea de zi chestiunea. Pentru spectacol, au adăugat ADIRI”, susține Adrian Năstase.
În același timp, fostul premier îl tratează diferit pe Ilie Bolojan față de USR și MAE. El afirmă că nu l-a atacat public pe premier de la preluarea mandatului, pentru că acesta „a avut o sarcină grea”, însă îl avertizează că ar putea fi folosit de „reziștii” din Guvern.
„Până acum, premierul a rezistat «reziștilor» din Guvern în această problemă. Ei încearcă să-l ia prizonier și să-l folosească ulterior împotriva lui Nicușor Dan”, afirmă Năstase.
Ce i se reproșează Fundației Titulescu
Adrian Năstase prezintă și motivele care ar fi fost invocate într-o adresă transmisă Guvernului pentru retragerea statutului de utilitate publică al Fundației Europene Titulescu.
Primul reproș ar fi netransmiterea raportului de activitate pentru anul 2023. Năstase susține însă că raportul a fost transmis, publicat în Monitorul Oficial și înaintat Ministerului Justiției. El adaugă că ministrul de Externe este membru de drept în Consiliul Fundației Europene Titulescu și ar fi putut cere raportul dacă exista o problemă reală.
Un al doilea reproș ar fi „tendința scăderii anvergurii activităților”. Năstase respinge acuzația și spune că fundația nu primește sprijin financiar de la MAE, de la Guvern sau din alte surse politice, dar a continuat să organizeze evenimente și să publice volume.
Fostul premier invocă un bilanț al ultimilor 25 de ani: 250 de volume publicate, 120 de conferințe naționale cu participare internațională, 250 de dezbateri, 300 de mese rotunde, 500 de lansări de carte, revista bianuală „Perspective” și peste 10.000 de exemplare de cărți donate bibliotecilor din țară.
Controversa legată de China și acuzațiile privind politica externă
Un alt reproș, potrivit lui Năstase, vizează „colaborări cu instituții din state care au poziții ostile sau divergente față de politica externă a României și a aliaților săi din structurile Nord-Atlantice”.
Fostul premier leagă această acuzație de vizita sa recentă în China și susține că rolul unui think-tank este diferit de cel al Ministerului Afacerilor Externe. El afirmă că România are dreptul să își urmărească propriile interese și să nu funcționeze „pe pilot automat dirijat din străinătate”.
„După vizita în China, doamna Țoiu mă acuza de lipsă de patriotism. Dând dovadă de «lipsă de patriotism» și Donald Trump va vizita China în 14-15 mai. Probabil că «păcăliciul» de la Guvern va cere confiscarea Casei Albe!”, scrie Năstase.
Fostul premier mai afirmă că, în perioada în care a condus MAE, a creat instituții pe care le-a considerat „flotoare” pentru diplomația românească, între care Fundația Europeană Titulescu, Institutul Român de Studii Internaționale, Institutul Român pentru Drepturile Omului și Centrul Euro-Atlantic.
„De ce este considerat Titulescu dușmanul USR?”
În finalul articolului, Adrian Năstase sugerează că disputa ar putea avea nu doar o miză imobiliară, ci și una simbolică, legată de Nicolae Titulescu însuși.
El spune că a încercat să dezvolte un cult al marilor repere diplomatice românești și că l-a considerat pe Titulescu „patron” al diplomației românești. Năstase amintește republicarea lucrărilor acestuia, inclusiv manuscrisul „Politica externă a României”, precum și instalarea unor statui și efigii în București, Geneva, Bruxelles, Atena, Ankara, Chișinău și Brașov.
„Poate că nu «vila» este obiectivul acestei campanii, ci chiar persoana lui Titulescu”, afirmă Adrian Năstase.
Fostul premier susține că aproximativ 12 foști miniștri de Externe au făcut parte din Consiliul Fundației Europene Titulescu și că niciunul nu ar fi considerat necesară distrugerea fundației „pentru resentimente sau pentru o meschină acțiune de preluare a unui imobil”.
„Se încearcă oare, astăzi, aruncarea lui din nou, în uitare?”, întreabă Adrian Năstase, referindu-se la Nicolae Titulescu.
