Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu (PSD) lansează un avertisment după publicarea datelor privind datoria publică a României pentru luna iulie 2026. Deputatul susține că majorarea datoriei, împreună cu creșterea cheltuielilor cu dobânzile, pune o presiune suplimentară asupra deficitului bugetar și avertizează asupra riscurilor economice din perioada următoare.
Datoria administrației publice a ajuns în iulie la aproximativ 1.205 miliarde de lei, depășind pentru prima dată pragul de 1.200 de miliarde de lei.
„A fost publicată datoria publică la luna iulie 2026. 1.205 miliarde lei (227,3 miliarde euro)”, scrie Adrian Câciu, sâmbătă, pe Facebook.
Fostul ministru al Finanțelor susține că datoria publică nominală a crescut cu 33 de miliarde de euro față de mai 2025, când Guvernul Ciolacu II și-a încheiat mandatul, în timp ce deficitul public s-ar fi redus cu doar 6 miliarde de euro.
„Avem o creștere cu 33 miliarde euro a datoriei publice nominale față de luna mai 2025 (demisia Guvernului Ciolacu II), în contextul unei reduceri a deficitului public de doar 6 miliarde euro. Diferențial de 5 la 1, dezechilibru major cu efect pe termen mediu. Se confirmă ceea ce prognozam cu câteva zile în urmă!”, afirmă Câciu.
Câciu avertizează asupra cheltuielilor cu dobânzile
Social-democratul susține că o altă problemă este reprezentată de costurile cu dobânzile aferente datoriei publice. Potrivit calculelor prezentate de acesta, cheltuielile ar fi depășit estimarea prevăzută în bugetul aprobat în martie 2026.
„Avem o depășire a cheltuielilor cu dobânzile față de estimarea din bugetul aprobat în martie 2026 de 3,6 miliarde lei, doar pentru datoria de până la luna iulie 2026. Se confirmă ceea ce spuneam cu câteva zile în urmă ca necesar la rectificare, minim necesar pentru dobânzi”, susține fostul ministru.
Câciu estimează că la rectificarea bugetară ar trebui alocate cel puțin 5 miliarde de lei în plus pentru plata dobânzilor și comisioanelor aferente datoriei publice până la sfârșitul anului.
„Estimarea actualizată indică minimum 5 miliarde lei suplimentar de pus la dobânzi la rectificare, pentru a acoperi dobânzile și comisioanele aferente datoriei publice până la final de an. Astfel, ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobânzile se va ridica la 3,1% din PIB”, afirmă acesta.
„Presiunea pe deficit crește”
În acest context, fostul ministru al Finanțelor estimează că numai costurile suplimentare cu dobânzile ar putea adăuga cel puțin 0,2 puncte procentuale presiunii asupra deficitului bugetar.
„Presiunea pe deficit crește cu minimum 0,2 puncte procentuale doar din cheltuielile suplimentare cu dobânzile”, susține Câciu.
România se află în procedură de deficit excesiv, iar pentru 2026 deficitul bugetar ESA este estimat la 6% din PIB. Ministerul Finanțelor estima în august că datoria publică, potrivit metodologiei europene, ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026.
Câciu: „Problema rămâne la noi”
Fostul ministru face referire și la decizia agenției S&P privind ratingul suveran al României, apreciind abordarea agenției, dar lansând în același timp un atac la adresa actualilor responsabili de politica fiscală.
„S&P a avut o abordare profesionistă, ca de obicei. Problema rămâne la noi. Prea mulți se bat cu cărămida în piept făcând… nimic… Pardon, cred că dacă s-ar fi rezumat să nu facă nimic, nu deteriorau și mai puternic dezechilibrele”, afirmă Câciu.
Deputatul PSD avertizează că evoluția datoriei trebuie analizată împreună cu alți indicatori economici și cu situația de pe piețele internaționale.
„Atenție: a se corela cu creșterea deficitului de cont curent, scăderea apetitului de infuzie de capital al investitorilor, creșterea costurilor de finanțare la nivel global, crizele legate de lanțurile de aprovizionare, puseul inflaționist importat, profilul recesionist accentuat care se manifestă în prezent, dar și lipsa mesajului credibil de revenire pe care politicienii refuză să îl transmită”, conchide Adrian Câciu.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .