Oficiali kazahi au acceptat mită pentru a aproba costuri de miliarde de dolari facturate de companii petroliere internaţionale la unul dintre cele mai mari zăcăminte ale ţării, au declarat reprezentanţi ai guvernului din Kazahstan, într-un arbitraj confidenţial câştigat în Suedia, potrivit a două surse citate de Reuters, scrie news.ro.
Guvernul solicită recuperarea a până la 4 miliarde de dolari plătite companiilor, în mare parte în perioada fostului preşedinte Nursultan Nazarbaiev. În arbitrajul internaţional, Kazahstanul contestă costuri facturate între 2010 şi 2020 de un consorţiu format din Shell, Eni (Italia), Chevron (SUA), Lukoil (Rusia) şi Kazmunaygas, care exploatează împreună câmpul de gaze şi condensat Karachaganak.
Un tribunal de la Stockholm a decis pe 20 ianuarie, într-o hotărâre confidenţială, în favoarea Kazahstanului pe mai multe categorii de costuri disputate, au spus sursele. Decizia finală, aşteptată în cursul acestui an, va stabili suma exactă datorată; un oficial guvernamental estimează un interval între 2 şi 4 miliarde de dolari.
Ministrul kazah al energiei a calificat victoria juridică drept ”foarte bună şi încurajatoare”. Companiile implicate, inclusiv Eni, Chevron, Shell şi Kazmunaygas, au refuzat să comenteze.
Tribunalul: perioada Nazarbaiev a tolerat ”corupția și cleptocrația”
În hotărârea sa, tribunalul notează că statul kazah a admis că a tolerat ”corupţia şi cleptocraţia” până în 2022. Guvernul susţine că oficiali locali au fost mituiţi pentru a aproba cheltuieli la Karachaganak care nu erau eligibile pentru rambursare din partea statului, potrivit unei surse familiarizate cu dosarul.
Nazarbaiev a condus ţara până în 2019, dar a continuat să deţină funcţii-cheie până în 2022, când a fost înlăturat după proteste violente soldate cu sute de morţi. Mai mulţi membri ai familiei sale au fost demişi ulterior din posturi publice şi din companii de stat.
Avocaţii Kazahstanului au prezentat în arbitraj documente provenite dintr-un dosar penal din Italia, unde mai mulţi contractori italieni au recunoscut în 2017 că au mituit oficiali kazahi pentru atribuirea de lucrări la Karachaganak şi la zăcământul offshore Kashagan. Documentele descriu un sistem prin care subcontractorii plăteau oficiali pentru a aproba costuri umflate şi, în unele cazuri, facturi pentru lucrări fictive.
Procese deschise în SUA, Elveția și Suedia
Acelaşi set de documente italiene este folosit de Kazahstan într-un proces civil la Geneva, prin care statul încearcă să recupereze sume despre care afirmă că reprezintă câştiguri ilicite ale contractorilor, păstrate în bănci elveţiene.
Guvernul a deschis şi acţiuni în SUA pentru a obţine dovezi de la un fost director Eni şi un angajat Kazmunaygas, despre care susţine că ar avea informaţii privind schema de fraudare a contractelor.
Kazahstanul se confruntă de ani de zile cu marile companii petroliere pe tema costurilor, iniţiind pretenţii de miliarde de dolari. În 2023, statul a deschis două arbitraje la Stockholm şi Geneva, contestând costuri de aproximativ 3,5 miliarde de dolari pentru Karachaganak şi peste 13 miliarde de dolari pentru Kashagan.
În trecut, litigiile au fost soluţionate prin acorduri prin care Kazahstanul a primit participaţii mai mari în proiecte, inclusiv 10% din Karachaganak în 2011 şi 8% din Kashagan în 2008.
