Accelerează marele plan de infrastructură pentru unirea Ardealului de Ungaria: M44 ajunge la Salonta și se va lega de DEx Oradea-Arad | DOCUMENTE

Ungaria pregătește extinderea autostrăzii M44 până la frontiera cu România, într-un proiect rutier de aproximativ 43 de kilometri care ar urma să deschidă un nou coridor de transport între cele două țări. Documentația oficială transmisă autorităților române și analizată de Știripesurse.ro arată că șoseaua va avea câte două benzi pe sens și va ajunge efectiv la linia de frontieră, în direcția Salonta. Proiectul este gândit în două etape, iar primul tronson vizat pentru finalizare este chiar legătura de aproximativ doi kilometri cu România.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică documentația transmisă de autoritățile din Ungaria pentru proiectul „Drum expres M44 Ungaria”, în cadrul procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

Dincolo de procedura de mediu, documentele oferă detalii tehnice despre una dintre viitoarele legături rutiere rapide dintre Ungaria și România.

Scopul declarat al proiectului este dezvoltarea principalelor coridoare de transport dintre cele două state și integrarea economică a regiunii de frontieră. În documentația privind impactul transfrontalier se arată că infrastructura este proiectată astfel încât frontiera să nu mai reprezinte „un obstacol fizic” pentru circulația persoanelor și a mărfurilor.

Ungaria construiește 43 de kilometri de autostradă până la granița României

Proiectul prevede continuarea M44 din zona Békéscsaba până la frontiera maghiaro-română, în direcția Nagyszalonta – Salonta.

Sunt analizate două variante de traseu. Varianta V01 are o lungime de 43,044 kilometri, iar V02 ajunge la aproximativ 43,431 kilometri. Drumul este proiectat cu o lățime de 20 de metri și câte două benzi de circulație pe sens, fără bandă de urgență. Autostrada va fi construită pe terasament, ridicat cu cel puțin 2-3 metri deasupra terenului.

Noul tronson va porni din M44 deja construită, din apropierea kilometrului 111+500. Parametrii tehnici ai noii șosele vor fi similari celor ai autostrăzii existente.

Traseul va trece prin sau în apropierea zonelor Békéscsaba, Doboz, Sarkad, Méhkerék și Újszalonta, înainte de a ajunge la frontiera cu România.

Documentele arată că proiectul nu se limitează la realizarea carosabilului. Cererea de autorizare include noduri rutiere, poduri, baze tehnice, utilități, drumuri de acces și chiar piste pentru biciclete. Sunt prevăzute extinderea bazelor tehnice din Békéscsaba și Sarkad și construirea unei noi baze în Doboz.

Prima etapă: legătura de doi kilometri cu România

Un detaliu important apare în notificarea oficială transmisă României.

Construcția este planificată în două etape. Etapa I, prevăzută pentru finalizare cel mai devreme în 2030, vizează doar secțiunea de aproximativ doi kilometri de legătură la frontieră. Etapa a doua, care privește dezvoltarea restului proiectului, este programată pentru predare în 2033.

Studiile de trafic realizate pentru proiect merg până în anul 2048.

Documentația arată că autoritățile ungare nu lucrează doar la studiul de impact asupra mediului. Pentru accelerarea pregătirii investiției au fost incluse și elaborarea planurilor de autorizare și execuție, precum și obținerea autorizațiilor necesare implementării.

M44 va intra efectiv în România

În apropierea graniței dintre Újszalonta și Méhkerék va fi construit un nod rutier denivelat, care va asigura cea mai apropiată conexiune cu frontiera.

Benzile de accelerare și decelerare vor continua spre România printr-un sistem de benzi colectoare și distribuitoare.

Documentația indică exact punctul în care autostrada ajunge la graniță: kilometrul 43+044 în varianta V01 și kilometrul 43+431 în varianta V02.

„Autostrada M44 intră în România la km 43+044”, se arată în rezumatul documentației de mediu.

Un alt detaliu important este că viitorul complex de trecere a frontierei nu va fi amplasat pe teritoriul Ungariei. Secțiunea maghiară se termină la linia de frontieră.

Practic, continuarea coridorului rutier depinde de infrastructura construită pe partea română. În planurile de dezvoltare rutieră, noua conexiune este avută în vedere pentru legătura cu zona Salonta și, ulterior, cu viitorul drum expres Oradea-Arad.

Stație specială pentru camioanele care intră și ies din România

Proiectul acordă o atenție specială traficului greu.

În apropiere de Méhkerék, la aproximativ un kilometru de frontieră, este prevăzută o stație de control pentru vehiculele de marfă. Sistemul va funcționa pe ambele sensuri și va permite verificarea camioanelor care circulă spre România, dar și a celor care vin din România.

Documentația tehnică descrie inclusiv modul de funcționare al punctului. Camioanele vor fi direcționate mai întâi către o zonă de precontrol. Vehiculele pentru care nu sunt identificate probleme vor reveni pe traseul principal, iar cele semnalate vor fi trimise într-o zonă separată pentru verificări detaliate.

În interior este prevăzută și o parcare pentru camioane, iar accesul va permite inclusiv direcționarea vehiculelor agabaritice.

Pod peste Kettős-Körös, noduri rutiere și zone de odihnă

M44 va traversa o zonă cu o rețea densă de canale și cursuri de apă. Una dintre cele mai importante lucrări de artă va fi podul peste râul Kettős-Körös, prevăzut în zona kilometrului 17+700.

Traseul va traversa și liniile feroviare MÁV, canalul Élővíz, brațul mort Gerlai, canalul Fekete-éri și canalul Gyepes.

La kilometrul 10+411 este proiectată o zonă complexă de servicii, combinată cu un nod rutier pentru legătura dintre M44 și drumul principal 470. Documentația prevede posibilitatea instalării unor sisteme de stocare a energiei solare și a stațiilor de încărcare rapidă pentru vehicule electrice.

O altă zonă de odihnă va fi construită în apropiere de Sarkad, pentru autoturisme și camioane.

Pe traseu sunt proiectate mai multe noduri rutiere, inclusiv conexiuni cu M47 și drumurile 4234, 4219 și 42153.

Două variante de traseu. Una este mai lungă, dar ar costa mai puțin

Autoritățile ungare analizează două variante pentru o parte a traseului.

Varianta V02 a fost introdusă deoarece traseul V01 traversează canalele Fekete-ér și Gyepes în unghiuri considerate nefavorabile din punct de vedere tehnic.

V02 este cu aproximativ 387 de metri mai lungă, însă proiectanții susțin că geometria mai bună a traversării cursurilor de apă ar reduce semnificativ costurile de construcție și ar fi mai favorabilă din perspectiva gospodăririi apelor.

Pasaje speciale pentru animale și panouri de doi metri

Traseul se apropie sau traversează zone Natura 2000, inclusiv Pădurile Körösközi și zonele protejate din jurul cursurilor de apă.

În proiect sunt prevăzute pasaje pentru animale sălbatice. Un pasaj pentru vânat mare apare în documentație în zona kilometrului 24, iar un alt pasaj este proiectat în apropiere de kilometrul 39.

Pentru limitarea luminii și zgomotului produs de trafic, pe ambele părți ale pasajelor pentru animale sunt prevăzute panouri închise cu o înălțime de cel puțin doi metri. Suprafețele pasajelor vor fi înierbate și plantate cu arbuști, pentru a crea zone de refugiu pentru animale.

Studiul recomandă folosirea speciilor autohtone de arbori și arbuști și interzice plantarea speciilor invazive în zona proiectului.

Ce spun ungurii despre impactul asupra României

Pentru că proiectul ajunge direct la frontiera României, autoritățile au analizat separat efectele transfrontaliere asupra aerului, apei, zgomotului și faunei.

Concluzia documentației este că nu sunt anticipate efecte negative semnificative asupra teritoriului României care să necesite măsuri speciale de atenuare în context transfrontalier.

Proiectul traversează însă un teritoriu predominant agricol, cu o rețea densă de canale de drenaj și zone expuse apelor interne. Studiul arată că mai mult de jumătate din zona traseului se află într-un teritoriu cu risc mediu de acumulare a apelor, motiv pentru care autostrada va fi construită pe un terasament ridicat și va avea un sistem extins de drenaj.

România a deschis consultarea publică

Ministerul Mediului a publicat notificarea transmisă de Ministerul Energiei din Ungaria și documentația de mediu în cadrul procedurii prevăzute de Convenția Espoo.

Publicul interesat poate transmite comentarii, observații sau propuneri justificate în termen de 30 de zile calendaristice de la publicarea documentelor.

Observațiile pot fi depuse la sediul Ministerului Mediului din București sau transmise la adresele de e-mail indicate de instituție.