CSM reacționează la raportul pe Justiție emis de Comisia Europeană: Contrazice toate atacurile politice

Consiliul Superior al Magistraturii reacționează la raportul pe justiție emis de Comisia Europeană pentru anul în curs. CSM spune că datele emise de CE contrazic toate atacurile politice și acuzațiile care s-au făcut la adresa justiției în cursul acestui an.

Raportul UE pe Justiție: Judecătorii care vor să apeleze la instanțele europene, recuzați de propria Curte Supremă. Ce mai spune Comisia Europeană despre România | DOCUMENT

CSM cere stoparea atacurilor

„Consiliul Superior al Magistraturii ia act de publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2026 și consideră că această evaluare oferă un reper important pentru reașezarea dezbaterii publice despre justiție pe baze factuale, echilibrate și conforme cu realitatea instituțională.

Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an, prin care situații individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate și prezentate drept caracteristici ale întregii justiții. Evaluarea Comisiei Europene nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției, nici afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public.

Aceste narațiuni fuseseră deja analizate în Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzații individuale, neconfirmate factual, nu este susținută de evaluările internaționale privind România din ultimii patru ani.

Dimpotrivă, Comisia Europeană constată că legile justiției din 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Recomandarea formulată nu vizează schimbarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării sale, în consultare cu actorii relevanți, pentru îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar.

Totodată, Raportul reține că tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate (stakeholders). Reamintim ca nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii și explicații publice.

Reformarea sistemului se face împreună cu el, nu contra lui

Consiliul subliniază că reformarea unui sistem de o asemenea importanță se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei.

Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative care afectează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale.

Consiliul reafirmă că presa, societatea civilă și reprezentanții puterilor publice au dreptul și responsabilitatea de a semnala disfuncționalitățile justiției. Critica întemeiată, investigația jurnalistică și dezbaterea publică sunt indispensabile într-o societate democratică, dar trebuie să distingă între fapte verificate și generalizări, între răspunderea individuală și culpabilizarea unei întregi profesii, precum și între îmbunătățirea unor mecanisme și contestarea legitimității unei puteri constituționale.

În același timp, Raportul conține și informații factuale neconforme cu realitatea. Spre exemplu, se susține că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile și astfel este afectat dreptul magistraților de a formula căi de atac. Din 2022 legislația a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunțării și se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare.

Mai mult decât atât, hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP, fiind accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din întregul sistem judiciar.

Consiliul ia act de faptul că Raportul formulează și recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor săvârșite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare.

CSM va analiza recomandările CE

Consiliul va analiza cu deplină deschidere recomandările Comisiei Europene și va participa cu bună-credință, în limitele competențelor sale constituționale, la punerea lor optimă în aplicare.

În același timp, Consiliul solicită tuturor participanților la dezbaterea publică să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obținerea unui câștig electoral facil. O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistrați, ci erodează însăși puterea statului chemată să asigure echilibrul societății și respectarea legii.

Corectarea punctuală a deficiențelor, oriunde acestea sunt identificate, este necesară. Transformarea lor într-un verdict colectiv împotriva justiției nu servește nici adevărului, nici statului de drept și, în cele din urmă, nici cetățeanului”, spune CSM.

Ce spune raportul Comisiei Europene

Comisia Europeană publică unul dintre cele mai critice pasaje din raportul anual privind statul de drept în România. Executivul european arată că judecători ai Înaltei Curți au fost recuzați după ce intenționau să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Raportul vorbește și despre dosare de corupție închise prin prescripție, presiuni asupra magistraților și noi amenințări la adresa jurnaliștilor.

Comisia Europeană a publicat, pe 17 iulie 2026, raportul anual privind statul de drept pentru toate cele 27 de state membre. Capitolul dedicat României — un document de 24 de pagini, bazat pe zeci de surse și pe consultări directe cu magistrați, ONG-uri, jurnaliști și instituții ale statului — descrie o justiție prinsă între reforme reale, dar incomplete, și semnale tot mai clare de presiune asupra independenței judecătorilor și a presei.