De la vârful BNR se cere o schimbare radicală de direcție: De la consumul importat la producție și aderarea la zona euro

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, avertizează că dezechilibrele macroeconomice persistente slăbesc capacitatea economiei de a face față șocurilor externe, principala provocare pentru România fiind consolidarea finanțelor publice. El susține că aderarea la zona euro ar putea deveni proiectul strategic al țării pentru următorul deceniu și pledează pentru trecerea de la creșterea bazată pe consum și importuri la un model susținut de investiții, reforme, inovare și producție internă.

Într-un articol publicat pe blogul personal, care reproduce un interviu acordat ediției aniversare a revistei „Ambasador pentru România”, fostul consilier prezidențial afirmă că ajustarea bugetară începută în 2025 trebuie continuată pe parcursul mai multor ani, astfel încât deficitul să revină sub pragul de 3% din PIB.

„Riscul financiar nu poate fi izolat de starea de sănătate a întregii economii. Atunci când dezechilibrele persistă, ele slăbesc imunitatea în fața șocurilor externe. În ultimii ani, reperele macroeconomice privind inflația, deficitul bugetar și cel extern – așa-numitele deficite gemene – au fost în afara valorilor de referință. Îngrijorătoare este mai ales creșterea accelerată a datoriei publice, care a depășit la finele anului trecut borna de 60%”, afirmă Cosmin Marinescu.

„Ajustarea din 2025 a fost un pas promițător”

Viceguvernatorul BNR amintește că România a depășit criteriul european privind deficitul bugetar încă din 2019, înaintea pandemiei și a crizelor succesive care au urmat. El susține că estimările privind deficitul fuseseră subevaluate în proiectul de buget din acel an, motiv pentru care legea bugetului a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului de către președintele României.

Potrivit lui Marinescu, lecția responsabilității fiscale a fost din nou ignorată în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, calculat potrivit metodologiei ESA.

„Începând cu pandemia din anul 2020, crizele globale suprapuse – în domeniul sănătății, energiei, securității regionale și globale – au fost continuu surse de presiune asupra sustenabilității. Iar lecția responsabilității fiscale a fost din nou neglijată în anul 2024, ceea ce a condus la derapajul deficitului bugetar la 9,3% din PIB în termeni ESA. Iar acum decidenții sunt nevoiți să implementeze măsuri de corecție a dezechilibrelor macroeconomice, efort care necesită consecvență de-a lungul anilor”, arată acesta.

În opinia sa, schimbarea de direcție devenise inevitabilă după derapajul din 2024.

„Pentru România, provocarea cheie rămâne legată de consolidarea finanțelor publice. După derapajul bugetar din anul 2024, devenise imperativă schimbarea de direcție, iar ajustarea din 2025 a fost un pas promițător, care însă necesită consecvență de-a lungul anilor, pentru ca deficitul bugetar să revină sub pragul de 3% din PIB”, precizează viceguvernatorul BNR.

Avertisment privind „capcana populismului”

Cosmin Marinescu susține că nivelul redus al educației economice vulnerabilizează populația și lasă teren liber promisiunilor politice care oferă beneficii imediate, dar pot genera costuri pe termen lung pentru întreaga societate.

Potrivit datelor prezentate de acesta, numai aproximativ 40% dintre adulții din România pot fi considerați alfabetizați financiar, comparativ cu aproape 60% în Europa Occidentală. În plus, doar puțin peste 15% din populația adultă ar avea cunoștințe mai avansate despre piețele de capital și diferențele dintre acțiuni și obligațiuni.

„Un public educat financiar ia decizii calculate, nu arbitrare sau la voia întâmplării. Cu atât mai mult în contextul actual, marcat de incertitudine și tensiuni geopolitice, educația financiară susține atât reziliența individuală, cât și stabilitatea economică și coeziunea socială. Când subiecte esențiale precum inflația, venitul real sau dobânda reală nu sunt corect înțelese, reacțiile de consum și economisire pot conduce la comportamente ce pot fi ruinătoare pentru cetățeni și costisitoare pentru societate”, afirmă Marinescu.

Acesta avertizează că efectele educației financiare precare depășesc sfera deciziilor individuale de consum sau economisire.

„Incultura economică lasă teren prielnic pentru capcana populismului, care ajunge să deturneze dezvoltarea economică sustenabilă. Se întâmplă adesea ca programele politice să conțină propuneri hazardate din punct de vedere economic, pe care publicul le percepe drept beneficii directe și imediate. Uneori, ceea ce poate părea benefic pe termen scurt și pentru anumite categorii de persoane se poate transforma pe termen lung în costuri sau chiar prejudicii pentru toată lumea”, arată viceguvernatorul.

De la consumul importat la producția internă

În opinia lui Marinescu, România a înregistrat, în ultimele două decenii, cea mai rapidă creștere dintre statele Uniunii Europene din perspectiva convergenței reale, iar PIB-ul pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de aproximativ patru ori.

Aceste progrese au fost susținute de integrarea europeană, de schimbările instituționale și de investițiile străine, însă nu sunt suficiente pentru a garanta dezvoltarea pe termen lung, avertizează oficialul BNR.

„După două decenii de progrese record în planul convergenței reale față de media UE, acum este imperativă ajustarea dezechilibrelor macroeconomice și concentrarea pe creștere calitativă, prin investiții în domeniile cu potențial și valoare adăugată ridicată”, afirmă el.

România trebuie să facă tranziția către un model de dezvoltare bazat pe investiții și reforme, inovare și competitivitate, mai spune Cosmin Marinescu.

„Merită chiar să accelerăm acest parcurs, prin măsuri de extindere a competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține astfel un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre consum importat către producția internă. Iar aceste obiective trebuie urmărite prin politici economice coordonate adecvat, care să răspundă nevoilor reale din economie și societate”, explică viceguvernatorul.

Aderarea la zona euro, proiect pentru următorul deceniu

Marinescu anunță că platforma Economic@BNR pregătește un nou studiu consacrat sustenabilității financiare și principalelor vulnerabilități ale economiei românești. Analiza ar urma să urmărească mutarea dezbaterii de la soluțiile conjuncturale către dezvoltarea pe termen lung.

În acest context, oficialul BNR consideră că România trebuie să reia parcursul de îndeplinire a criteriilor de convergență nominală și să mențină aderarea la zona euro între obiectivele sale strategice.

„Consider că aderarea la zona euro poate fi proiectul strategic al României pentru următorul deceniu. Pentru România, aderarea la zona euro ar însemna o economie mai puternică, dar și un nivel de trai mai bun pentru populație. Creșterea economică s-ar baza pe o piață mai eficientă și extinsă, dobânzi mai reduse și stabile, dar și rezerve financiare mai solide”, susține Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, adoptarea monedei unice europene ar produce și „un adevărat reviriment instituțional”, prin integrarea României în nucleul economic al Uniunii Europene.

Marinescu pledează, de asemenea, pentru consolidarea poziției României în UE și NATO, aderarea la OCDE și dezvoltarea unor colaborări strategice în domenii precum energia nucleară, industria de apărare și tehnologiile emergente.

„România trebuie să treacă de la o perioadă de adaptare la una de viziune și construcție”, afirmă viceguvernatorul BNR, subliniind că diplomația comercială trebuie să imprime „reflexe economice” politicii externe a țării.

Apel către tinerii economiști

În final, Cosmin Marinescu le transmite tinerilor economiști să se implice în dezbaterea publică și în fundamentarea politicilor economice, avertizând că deciziile greșite pot produce efecte care necesită decenii pentru a fi corectate.

„O școală de economie puternică acționează precum un filtru de calitate pentru mediul antreprenorial și politicile economice dintr-o țară, având simultan și rol de catalizator în atingerea performanțelor economice. Rolul școlii de economie nu este doar acela de a produce diplomele necesare, ci de a conferi resursei umane un mod calitativ de a gândi și acționa, care să protejeze economia de populism și decizii nefundamentate”, afirmă acesta.

Viceguvernatorul BNR face un apel la implicarea noii generații de economiști în proiecte de anvergură și în asumarea unor roluri cu responsabilitate economică, socială și politică.

„Consider că numai în acest mod, prin angajament în fundamentarea politicilor publice, putem asigura un parcurs de stabilitate și prosperitate pentru economia României”, conchide Cosmin Marinescu.