Consumul de droguri din România, mult mai mare decât arată statisticile Guvernului? Avertismentul criminologului care cere schimbarea legii: „Autoritățile sunt induse în eroare”

Consumul de droguri din România ar putea fi mult mai ridicat decât indică datele oficiale, avertizează criminologul Vlad Zaha, după publicarea celui mai recent raport guvernamental privind consumul de substanțe psihoactive. Specialistul susține că metodologia folosită și teama respondenților de consecințe penale duc la o subraportare semnificativă a fenomenului și cere o schimbare radicală de abordare: dezincriminarea consumului și tratarea dependenței ca pe o problemă de sănătate publică.

Raportul analizat de Guvern compară datele din 2019 cu cele din 2024 și indică o creștere a consumului de droguri în populația generală. Totodată, documentul arată că 18,5% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani au consumat cel puțin o dată un drog ilegal, iar consumul în rândul femeilor este în creștere.

Vlad Zaha: „Cifrele oficiale induc în eroare autoritățile”

Criminologul Vlad Zaha afirmă că rezultatele raportului trebuie privite cu prudență, deoarece fenomenul real este, cel mai probabil, mult mai amplu.

„Ca regulă generală, orice măsurătoare de acest tip, provenită din sondaje oficiale sau instituționale, trebuie interpretată ca o subestimare a realității, ceea ce înseamnă că și acest sondaj cel mai probabil nu surprinde în totalitate consumul real, ci îl subestimează, iar în realitate consumul este cu siguranță mai mare decât cel reflectat de date. Acest lucru se explică prin modul în care este realizat sondajul, deoarece toate cele câteva mii de persoane intervievate au fost chestionate față în față, iar într-o țară precum România, unde statul sancționează extrem de sever deținerea pentru consum propriu și orice operațiuni cu substanțe, este firesc ca oamenii să fie reticenți în a recunoaște sau a raporta consumul, mai ales în cadrul unui interviu direct”, a explicat Vlad Zaha pentru „Adevărul”.

Criminologul susține că alte cercetări independente indică un nivel al consumului semnificativ mai ridicat decât cel prezentat în statisticile oficiale.

„Pentru a avea un termen de comparație, există studii independente din ultimii ani, cum ar fi cel realizat de Mihai Copăceanu pe peste 10.000 de tineri români, care arată că, doar pentru cannabis și doar pentru grupa de vârstă 16-25 de ani, prevalența consumului este de aproape 50%, adică de aproape trei ori mai mare decât ceea ce indică raportul oficial, ceea ce demonstrează că cifrele oficiale induc în eroare autoritățile”, a declarat Vlad Zaha.

De ce scade consumul la bărbați și crește la femei

Raportul arată o scădere a consumului în rândul bărbaților și o creștere în cazul femeilor, însă criminologul consideră că explicația ține de modul în care acționează sistemul penal.

„În ceea ce privește scăderea consumului de substanțe legale la bărbați și creșterea la femei, această diferență poate fi explicată prin faptul că bărbații sunt, în general, mai vizați de acțiunile poliției, de dosarele penale și de condamnări, iar numărul condamnărilor a crescut de peste șase ori în ultimii șase ani, majoritatea fiind pentru deținere pentru consum propriu, ceea ce sugerează că băieții sunt mai expuși sistemului judiciar decât fetele”, a arătat Vlad Zaha.

Criminologul explică și creșterea consumului de cocaină

Raportul guvernamental consemnează o creștere a consumului de cocaină atât în populația generală, cât și în rândul tinerilor.

Potrivit lui Vlad Zaha, această evoluție poate ascunde, în realitate, consumul unor substanțe sintetice comercializate drept cocaină.

„Fluctuațiile în consumul substanțelor mai scumpe, precum cocaina, pot fi explicate prin necunoașterea reală a ceea ce consumă oamenii, deoarece lipsa serviciilor de testare a substanțelor face ca mulți să consume, de fapt, un mix de amfetamine, catinone și alte substanțe sintetice mai ieftine, vândute drept cocaină, ceea ce indică faptul că piața este invadată de variante sintetice”, a declarat criminologul.

Acesta susține că și scăderea aparentă a consumului de noi substanțe psihoactive este influențată de modificările legislative.

„Scăderea aparentă a consumului de noi substanțe psihoactive se datorează faptului că acestea sunt incluse periodic în tabelele Legii 143/2000 și nu mai sunt considerate «noi», ci devin droguri de risc sau de mare risc, astfel încât oamenii nu le mai pot defini corespunzător ca fiind noi substanțe psihoactive”, a precizat Vlad Zaha.

Vlad Zaha cere dezincriminarea consumatorilor

În analiza sa, criminologul afirmă că actuala politică antidrog nu produce rezultatele așteptate și împiedică autoritățile să înțeleagă dimensiunea reală a fenomenului.

„Politica de toleranță zero față de deținerea pentru consum propriu are ca efect secundar faptul că statul nu cunoaște cu adevărat amploarea fenomenului, cine consumă, cum și ce substanțe, putându-se analiza doar anumite trenduri, iar chiar și acestea indică o creștere generală a prevalenței consumului de-a lungul vieții, deși măsurătorile privind consumul din ultima lună sau din ultimul an sunt și mai puțin relevante, deoarece oamenii sunt cu atât mai reticenți să recunoască în cadrul unor interviuri față în față”, a relatat Vlad Zaha.

Specialistul consideră că evaluarea fenomenului ar trebui făcută prin metode anonime și că legislația ar trebui modificată.

„O modalitate mai eficientă de a evalua răspândirea consumului ar fi prin chestionare anonime, dar mai ales prin modificarea legislației care pedepsește deținerea pentru consum propriu, pentru că, dacă dorim să cunoaștem realitatea, ar trebui să nu mai pedepsim penal consumatorii, aceasta fiind cea mai directă și onestă soluție”, a mai precizat criminologul.

În concluzie, Vlad Zaha susține că actualul model bazat pe sancționarea penală a consumatorilor nu și-a atins obiectivele.

„În concluzie, acest raport ar trebui să transmită că România are nevoie de o schimbare radicală de abordare, având în vedere că există 30.000 de dosare penale active la DIICOT, majoritatea pentru consumatori, că aproape doi consumatori pe zi sunt condamnați la închisoare, în timp ce consumul continuă să crească, iar numărul internărilor la spital este în creștere, ceea ce demonstrează că actuala politică nu funcționează. Soluția ar fi dezincriminarea consumatorilor, reducerea riscurilor, eliminarea implicării forțelor de ordine în cazul persoanelor care consumă substanțe și direcționarea eforturilor către combaterea marelui trafic, în timp ce pentru consumatori ar trebui creat un sistem de suport bazat pe educație, servicii medicale, tratament și prevenire reală, elemente care acum lipsesc și sunt înlocuite ineficient de intervenția poliției”, a conchis Vlad Zaha.