Ministerul Afacerilor Interne respinge criticile apărute după explozia dronei marine din Portul Constanța și susține că Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă – SCOMAR „funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput”. Precizările vin după ce incidentul a ridicat întrebări publice privind capacitatea statului român de a detecta din timp amenințările maritime de mici dimensiuni.
O dronă marină fără pilot a explodat vineri în Portul Constanța, în apropierea terminalului petrolier, fără a provoca victime. Drona s-a autodetonat în jurul orei 10:30, la aproximativ patru ore după ce autoritățile române fuseseră alertate asupra prezenței sale. Zona a fost evacuată preventiv, iar peste 1.000 de persoane au fost îndepărtate de pe plaje și din zonele apropiate, în timp ce nave și elicoptere au verificat existența unor eventuale alte drone.
MAI: SCOMAR nu este radar singular și nici sistem anti-dronă
În comunicatul transmis după apariția criticilor, MAI subliniază că SCOMAR este „un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă”.
Ministerul afirmă că sistemul este destinat funcțiilor de Gardă de Coastă: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea migrației ilegale și combaterea infracționalității transfrontaliere.
Potrivit MAI, SCOMAR a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, „în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri”.
Drona, o țintă diferită de cele pentru care a fost configurat sistemul
Ministerul susține că incidentul din Portul Constanța privește „o categorie tehnică diferită de ținte” față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional.
Drona maritimă identificată în port ar fi avut, potrivit MAI, dimensiuni reduse, profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de cele ale ambarcațiunilor și navelor pe care sistemul este optimizat să le urmărească.
Cu alte cuvinte, explicația MAI este că SCOMAR nu a fost gândit ca sistem de detectare și neutralizare a dronelor maritime de mici dimensiuni, ci ca infrastructură de supraveghere a traficului maritim și a frontierei.
De ce au apărut criticile
Criticile au fost alimentate de descrierea oficială mai veche a SCOMAR ca sistem care permite „detectarea timpurie, urmărirea, recunoașterea și identificarea” navelor suspecte și care asigură monitorizarea permanentă a traficului la Marea Neagră prin echipamente radar, senzori optoelectronici, nave, aparate de zbor și vehicule de patrulare. Poliția de Frontieră prezintă SCOMAR ca sistem capabil să furnizeze o imagine tactică asupra suprafeței apei, activității aeriene și situației terestre în zona maritimă monitorizată.
SCOMAR a fost inaugurat oficial în 2009, fiind prezentat atunci de Poliția de Frontieră drept „unul dintre cele mai avansate sisteme de supraveghere la mare din Europa”. Investiția inițială a fost de 24,6 milioane de euro, din fonduri PHARE și cofinanțare națională.
În acest context, întrebarea publică apărută după explozia din Portul Constanța a fost dacă un sistem destinat supravegherii maritime ar fi trebuit sau nu să detecteze o dronă marină ajunsă într-o zonă sensibilă a celui mai important port al României.
MAI cere analiză pe ansamblul instituțiilor
Ministerul Afacerilor Interne susține însă că evaluarea incidentului nu trebuie redusă exclusiv la SCOMAR. Potrivit comunicatului, în astfel de situații trebuie analizat întregul mecanism al statului: supraveghere, detecție, alertare, management al traficului naval, siguranță portuară, intervenție, ordine publică și cooperare interinstituțională.
„O situație tehnică și operațională complexă trebuie analizată pe baza datelor, a competențelor legale și a procedurilor aplicabile”, transmite MAI.
Ministerul avertizează că „personalizarea responsabilității” sau atribuirea selectivă a unor concluzii înainte de finalizarea evaluărilor instituționale poate crea confuzie publică.
Port strategic, presiune de securitate în creștere
Incidentul are loc într-un context regional tensionat, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al riscurilor tot mai mari din Marea Neagră. Portul Constanța este cel mai mare port al României și are un rol important pentru exporturile ucrainene de cereale și pentru importurile de combustibil, în condițiile în care Ucraina folosește această rută ca alternativă logistică.
Explozia dronei marine a fost al doilea incident major produs într-o zonă populată din România într-un interval scurt, după ce o dronă rusească s-a prăbușit anterior la Galați, într-un bloc de locuințe, rănind două persoane.
MAI afirmă că Garda de Coastă menține cooperarea permanentă cu instituțiile și structurile care au atribuții în domeniul siguranței și securității maritime și că schimbul operativ de informații continuă potrivit competențelor legale.
Comunicatul ministerului nu precizează însă dacă SCOMAR a detectat sau nu drona marină înainte de alertarea celorlalte autorități, aceasta rămânând una dintre întrebările centrale apărute după incident.