Deputata Diana Tușa, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, transmite un mesaj de susținere pentru reforma Codului de procedură penală, după ce Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale asupra legii adoptate de Parlament. Într-un comunicat transmis vineri, Diana Tușa afirmă că verificarea CCR reprezintă „o etapă normală într-un stat de drept” și poate deveni o oportunitate de consolidare a unui cadru legal mai clar, mai previzibil și mai eficient pentru protejarea victimelor.
Legea vizată este cea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cunoscută în Parlament ca PL-x nr. 228/2026. Actul normativ a fost adoptat de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, „de fiecare dată cu o largă majoritate”, se arată în comunicatului semnat de Diana Tușa. Parlamentara afirmă că, având în vedere amploarea reformei propuse, controlul anterior promulgării poate contribui la consolidarea predictibilității și clarității normelor adoptate.
Diana Tușa: Reforma urmărește protejarea victimelor și accelerarea proceselor penale
În comunicat, Diana Tușa insistă asupra obiectivului social al modificărilor legislative, de reducere a duratei proceselor penale și protejarea mai eficientă a victimelor, în special a celor vulnerabile. Ea afirmă că reforma nu trebuie privită doar ca o intervenție tehnică asupra procedurii penale, ci ca un răspuns la o problemă profundă a sistemului judiciar, care face ca procesele care durează prea mult afectează direct victimele și slăbesc încrederea publicului în justiție.
„Dincolo de dimensiunea tehnică a reformei, această intervenție legislativă răspunde unei realități profunde: în România, durata excesivă a proceselor penale afectează direct atât victimele, cât și încrederea în justiție”, se arată în comunicat. Diana Tușa subliniază că normele trebuie să fie aplicabile de la bun început într-un mod unitar și previzibil, iar verificarea CCR poate reduce riscul unor blocaje sau excepții ulterioare în cauze concrete.
Parlamentara afirmă că are încredere că reforma, rezultatul unui proces de consultare între instituții, experți și societatea civilă, își va atinge obiectivele: protejarea victimelor vulnerabile și accelerarea procedurilor penale. Ea invocă și susținerea consistentă din Parlament, care confirmă relevanța și necesitatea modificărilor.
Traficul de persoane, una dintre mizele centrale
Diana Tușa pune accent în special pe cauzele complexe, transfrontaliere, de criminalitate organizată, precum traficul de persoane și traficul de minori. Potrivit acesteia, asemenea procese pot dura ani de zile, uneori mult peste perioada rezonabilă de soluționare, timp în care victimele sunt obligate să retrăiască experiențe traumatice și să aștepte o formă de justiție care întârzie să apară.
„Întârzierea justiției nu este un simplu inconvenient procedural — ea poate deveni o a doua traumă pentru victime”, transmite Diana Tușa. Ea arată că repetarea audierilor, incertitudinea și lipsa unei soluții rapide contribuie la revictimizare și pot descuraja cooperarea cu autoritățile. În plus, efectele sunt amplificate de problemele sistemului judiciar, inclusiv volumul ridicat de dosare și deficitul de personal de la instanțe și parchete.
În viziunea Dianei Tușa, modificările legislative care urmăresc proceduri mai clare, mai rapide și mai predictibile reprezintă nu doar un sprijin pentru victime, ci și o soluție necesară pentru degrevarea sistemului judiciar și utilizarea mai eficientă a resurselor limitate existente. Ea susține că, deși impactul este deosebit de important în combaterea traficului de persoane, beneficiile reformei se extind asupra întregului sistem judiciar.
Context: ÎCCJ a ridicat obiecții de constituționalitate
Mesajul Dianei Tușa vine după ce Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în ședința din 22 mai 2026, sesizarea Curții Constituționale asupra legii de modificare a Codului de procedură penală. Din totalul de 109 judecători în funcție, au fost prezenți 96, iar instanța supremă a hotărât sesizarea CCR în raport cu mai multe prevederi constituționale, între care art. 1 alin. (5), privind principiul legalității și calitatea legii, art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil, art. 24, privind dreptul la apărare, și art. 124, privind înfăptuirea justiției.
ÎCCJ critică, în principal, trei zone ale legii. Prima se referă la introducerea posibilității de reunire și disjungere a cauzelor în procedura camerei preliminare, soluție despre care instanța supremă susține că nu se integrează organic în arhitectura actuală a Codului de procedură penală. Înalta Curte arată că judecătorul de cameră preliminară are atribuții limitate la verificarea legalității sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, iar noile prevederi ar putea genera incoerență legislativă și probleme de previzibilitate.
A doua critică vizează reglementarea termenelor în continuare în camera preliminară, fără citarea părților pentru termenele ulterioare celui inițial. ÎCCJ susține că obligația impusă părților de a „urmări parcursul dosarului” este vagă și poate afecta dreptul la apărare, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile, fără acces facil la internet sau fără competențe digitale.
A treia critică privește introducerea unei autorități de lucru judecat extinse pentru încheierile definitive ale judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor și actelor de urmărire penală. ÎCCJ consideră că o asemenea soluție ar putea limita posibilitatea instanței de fond de a verifica ulterior legalitatea unor probe, inclusiv în situații de nulitate absolută, și ar intra în tensiune cu jurisprudența Curții Constituționale.
Diana Tușa mizează pe validarea obiectivului reformei
În ciuda obiecțiilor formulate de Înalta Curte, Diana Tușa adoptă un ton pozitiv, prezentând controlul de constituționalitate nu ca pe un blocaj, ci ca pe o etapă firească a procesului legislativ. Ea subliniază că legea a rezultat dintr-un proces amplu de dezbatere parlamentară și consultare, cu implicarea actorilor din sistemul judiciar, a comisiilor de specialitate, a experților, a organizațiilor societății civile și a reprezentanților supraviețuitorilor traficului de persoane.
„Cu siguranță, parcurgerea etapelor de control de constituționalitate și promulgare va confirma obiectivul comun de a construi un sistem de justiție mai eficient, mai predictibil și mai bine orientat către nevoile victimelor, în care dreptatea este făcută la timp și cu respect deplin pentru cei afectați de infracțiuni”, transmite Diana Tușa.
