Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îşi deschide luni Adunarea anuală, având pe ordinea de zi un tratat privind pandemiile şi retragerea Statelor Unite şi a Argentinei, în timp ce lumea este în alertă din cauza focarelor de hantavirus şi Ebola, relatează AFP, informează News.ro.
Recenta reapariţie a hantavirusului şi a Ebola, care nu figurau pe ordinea de zi, ar trebui să fie abordată în cadrul discuţiilor acestei a 79-a Adunări Generale, care se desfăşoară până sâmbătă la Geneva.
Va fi în special „interesant de văzut” cum hantavirusul „va fi folosit în special de OMS pentru a exercita presiune” asupra statelor care doresc să părăsească organizaţia, pentru ca acestea să rămână, a declarat recent pentru AFP un diplomat, sub acoperirea anonimatului.
Adunarea Mondială a Sănătăţii (AMS) are loc după un an dificil pentru OMS, fragilizată de decizia lui Donald Trump de a retrage Statele Unite din organizaţie şi de scăderea contribuţiilor internaţionale, care a obligat-o să reducă bugetul şi personalul.
„Situaţia este acum stabilă şi mergem mai departe”, declara la sfârşitul lunii aprilie directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Situaţia rămâne fragilă, dar au reuşit să mobilizeze cea mai mare parte a fondurilor” necesare pentru următorii doi ani, a subliniat pentru AFP Surie Moon, codirectoare a Centrului pentru Sănătate Globală al Institutului Universitar de Studii Internaţionale din Geneva.
Potrivit acesteia, criza legată de hantavirus ilustrează clar „de ce lumea are nevoie de o OMS eficientă, demnă de încredere, imparţială şi dotată cu o finanţare sigură”.
Retragerea Statelor Unite şi a Argentinei
Cu toate acestea, persistă divergenţe, în special pe teme geopolitice şi sociale, care alimentează polarizarea. Aceste divergenţe au blocat la începutul lunii mai un capitol cheie al tratatului privind pandemiile, cu privire la care negocierile ar putea fi prelungite cu un an în această săptămână.
În ianuarie, Consiliul Executiv al OMS nu a luat nicio decizie cu privire la cererea de retragere a Statelor Unite, care nu şi-au achitat la zi contribuţiile obligatorii către organizaţie, condiţie indispensabilă pentru retragerea lor.
„Se poate presupune că nici în această săptămână nu se va lua nicio decizie cu privire la Statele Unite”, potrivit unei alte surse diplomatice.
Potrivit mai multor observatori, atragerea unei atenţii sporite asupra acestui subiect nu ar servi intereselor nimănui. Prin urmare, nu este prevăzută nicio rezoluţie care să decidă soarta Statelor Unite, care consideră oricum că au părăsit OMS în luna ianuarie a acestui an.
Statele membre vor trebui însă să se pronunţe asupra cererii de retragere a Argentinei, deoarece această ţară, susţinută de Israel, a depus o rezoluţie.
Campanie electorală
Această Adunare are loc în contextul în care procesul de alegere a viitorului şef al OMS, demarat în aprilie, este în desfăşurare. Niciun candidat nu şi-a anunţat încă candidatura, dar este posibil să apară anunţuri în această săptămână, înainte de închiderea termenului de depunere a candidaturilor, la 24 septembrie.
În plus, mai multe rezoluţii delicate, în special cele privind Ucraina, teritoriile palestiniene şi Iranul, ar trebui să stârnească dezbateri aprinse.
Alegerea noilor membri ai Consiliului Executiv al OMS ar putea, la rândul său, să dea naştere unei posibile confruntări între Regatul Unit şi Rusia.
Reforma „arhitecturii sănătăţii globale”, un sector extrem de fragmentat, cu o multitudine de organizaţii care nu colaborează întotdeauna, va fi, de asemenea, în centrul discuţiilor Adunării, unde statele membre vor trebui să se pronunţe asupra instituirii unui proces formal în acest sens.
„Printre problemele care vor fi examinate se numără repartizarea responsabilităţilor între nivelurile mondial, regional şi naţional”, pentru a evita „suprapunerile”, a explicat pentru AFP Helen Clark, care coprezidează grupul de experţi independenţi pentru pregătirea şi răspunsul la pandemii.
„Această criză pe care o traversăm în prezent, odată cu plecarea unor actori importanţi, permite, de asemenea, unei organizaţii precum OMS să-şi reevalueze strategia împreună cu membrii săi”, a declarat ministrul canadian al Sănătăţii, Marjorie Michel, într-un interviu acordat AFP. „Trebuie neapărat să adoptăm noi moduri de a acţiona, noi moduri de a gândi, noi moduri de a ne organiza şi să valorificăm expertiza fiecăruia”, a continuat ea.
Este vorba, de asemenea, de a evita ca anumite subiecte considerate controversate, în special de la revenirea lui Donald Trump, să fie sacrificate într-un context de reducere a ajutorului internaţional. Obiectivul, în acest context, este „de a asigura o mai bună coordonare a actorilor din domeniul sănătăţii, astfel încât să nu existe activităţi sau populaţii lăsate în urmă”, subliniază o altă sursă diplomatică.
În cadrul procesului său de stabilire a priorităţilor, OMS a „redus deja unele dintre activităţile sale, în special în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive”, a declarat pentru AFP Thiru Balasubramaniam, reprezentant al ONG-ului american Knowledge Ecology International (KEI).
