Procurorii DIICOT au trimis în judecată dosarul „Calul Troian”, în care sunt inculpate 38 de persoane, membri ai grupării Km 4-5 din Constanța, acuzate de infracțiuni grave precum trafic de persoane și minori, proxenetism, cămătărie, șantaj și spălare de bani.
Tribunalul Constanța menține arestările preventive
Conform portalului instanţelor de judecată, Tribunalul Constanţa a dispus menţinerea arestului preventiv pentru 30 de zile faţă de 14 inculpaţi, menţinerea arestului la domiciliu faţă de o persoană şi menţinerea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de 20 de inculpaţi, conform AGERPRES.
De asemenea, au fost menţinute măsurile pentru 60 de zile şi măsurile preventive dispuse faţă de o inculpată persoană juridică.
Grupul infracţional organizat a fost destructurat în noiembrie 2025, în urma percheziţiilor efectuate la acel moment fiind ridicate din locuinţele inculpaţilor 200.000 lei, 51.000 euro, precum şi alte sume în diverse valute (USD, UKP, CAD), trei arme letale şi patru neletale, toate deţinute ilegal, zeci de arme albe (săbii, macete, cuţite, boxuri), veste antiînjunghiere, ceasuri de lux şi diverse bijuterii, cantităţi de droguri de risc şi mare risc, instrumente de porţionare, cântărire şi consum a substanţelor interzise, medii de stocare şi înscrisuri cu valoare probatorie.
DIICOT: Gruparea Km 4-5 funcționa din 2014
Prin rechizitoriul din 6 mai, procurorii DIICOT Constanţa au dispus, în cauza intitulată generic „Calul Troian”, trimiterea în judecată a 38 de inculpaţi (37 persoane fizice şi o persoană juridică), pentru constituirea unui grup infracţional organizat, camătă, şantaj, spălare a banilor, desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, trafic de persoane, complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, complicitate la trafic de minori, viol, influenţarea declaraţiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei, tulburarea ordinii şi liniştii publice, proxenetism, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului.
„Actele de urmărire penală arată că, începând cu anul 2014, în municipiul Constanţa, în cartierul cunoscut sub numele de Km 4-5, cinci dintre inculpaţi au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat, în timp, şi ceilalţi inculpaţi. Probele administrate au relevat faptul că grupul infracţional organizat, unul de tip polivalent, a fost constituit, iniţial în scopul obţinerii unor sume de bani, în principal, din exploatarea sexuală a unor tinere, după care, pe parcurs ce a evoluat atât din punct de vedere financiar, cât şi numeric, gruparea de criminalitate organizată s-a specializat pe comiterea altor infracţiuni, respectiv camătă, dar şi pe spălarea banilor cu scopul ascunderii originii ilicite a sumelor de bani provenite din activitatea infracţională”, se arată într-un comunicat emis de DIICOT la momentul trimiterii în judecată.
Potrivit sursei citate, gruparea a prezentat, pe parcursul existenţei, o structură determinată, bazată pe „diviziunea muncii”, cu reguli de comportare şi roluri prestabilite specifice unei unităţi structurate.
„Sub conducerea ‘nucleului dur’, format din cei 5 constituenţi iniţiali, membrii au primit şi avut roluri bine definite: de a recruta tinerele exploatate sexual, de a primi sumele de bani obţinute din activitatea de prostituţie, de a trimite prin transfer monetar ori de a aduce banii în ţară, de a colecta sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei, de a ţine evidenţa sumelor de bani obţinute din activitatea de prostituţie şi cea de cămătărie, de a însoţi şi transporta tinerele exploatate în străinătate, cu scopul de a le asigura protecţia, de a recupera sumele de bani împrumutate cu camătă, de a disimula adevărata provenienţă a bunurilor provenite din comiterea de infracţiuni, de a acţiona ca persoană interpusă în cadrul unor societăţi, de a pune la dispoziţia grupării date de identificare în vederea creării unor conturi bancare, de a racola noi membri în grupare, de a asigura protecţia membrilor grupării, precum şi a tinerelor care practicau prostituţia”, spun anchetatorii.
„Mica Sicilie” din Constanța
Aceştia arată că activitatea infracţională a grupării de criminalitate organizată nu s-a limitat la zona municipiului Constanţa, ci s-a extins atât în ţară, cât şi în diverse locuri din Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Austria.
„În scopul de a-şi demonstra ‘puterea’, dar şi pentru a atrage noi victime, inculpaţii au etalat un nivel de trai ridicat, inclusiv prin utilizarea unor autoturisme de lux, iar prin intermediul altor persoane sau în mod direct, au dezvoltat afaceri, cluburi şi restaurante, pentru a disimula natura şi provenienţa surselor ilicite de venit. De asemenea, pentru a-şi impune ‘supremaţia’ pe zona de acţiune, care să permită membrilor săi derularea activităţilor infracţionale fără riscul de a intra în conflicte cu membrii altor grupări, aceasta a acţionat, în multe situaţii, cu violenţă, provocând adevărate scandaluri în public, intens mediatizate, zona de la Km 4-5 fiind denumită de presa locală ‘Mica Sicilie‘”, se menţionează în comunicat.
Procurorii: Gruparea avea propriile simboluri și coduri
Gruparea s-a autocreditat şi autoevaluat ca fiind cea mai puternică de pe raza municipiului Constanţa.
„Relaţiile dintre membrii grupării Km 4-5 (…) au fost evidenţiate, atât într-o melodie special compusă pentru grupul infracţional organizat, al cărei titlu ilustrează modalitatea de obţinere a veniturilor de către membrii grupării: ‘M-am născut în 4-5, n-am nevoie de servici’. Tot ca semn al apartenenţei, membrii au afişat tatuaje de un anumit tip, au ales numere de înmatriculare în combinaţia 4-5 şi au dezvoltat modele de comportament care să descurajeze orice reacţie de opoziţie din partea victimelor, a familiilor şi anturajului acestora, dar şi a unor terţi, martori la acţiuni ale grupării”, mai precizează procurorii.
Pe parcursul administrării probatoriului, au fost identificate zeci de persoane vătămate, victime ale traficului de persoane, traficului de minori, proxenetismului, cămătăriei, dar şi altor infracţiuni săvârşite de către membrii grupului infracţional.
În urma cercetărilor efectuate, au fost dispuse măsuri şi asupra unei persoane juridice (club), despre care procurorii spun că a fost folosită ca unealtă în scopul spălării banilor proveniţi din activităţile infracţionale ale grupării de criminalitate organizată.
Anchetatorii au solicitat menţinerea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra a zeci de imobile şi terenuri, autoturisme de lux, bijuterii, sume de bani şi alte bunuri mobile aparţinând inculpaţilor, în valoare de aproximativ 6,5 milioane euro.
