„Mafia” angajaților aduși din străinătate: un consilier din Cancelaria lui Bolojan vorbește despre 5.000 – 25.000 de euro / muncitor

Muncitorii aduși din străinătate plătesc la „diverși intermediari” pentru a ajunge să se angajeze în România sume între 5.000 și 25.000 de euro, a dezvăluit în Senat, marți, un consilier de stat din Cancelaria Prim-Ministrului.

Consilierul de stat Valentin Vătăjelu a spus că există o „mafie” a accesului străinilor pe piaţa muncii din România, după ce a coordonat timp de 10 luni elaborarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului privind reglementarea recrutării angajaților din străinătate.

„Dacă spunem lucrurilor pe nume (…) știm cu toții, nu trebuie să ne ferim de această realitate, pe spatele amărâților ălora care vin din toată lumea să muncească aici în România se fac milioane, zeci de milioane de euro. O să vă rog frumos, când mergeți pe stradă și vedeți un angajat Glovo, întrebați-l câți bani a plătit ca să ajungă în România. Sumele plătite de străinii ăștia ca să ajungă în România au fost între 5.000 și 25.000 de euro, bani pe care nu zic că toată piața care face asta s-au bucurat de ei, dar gândiți-vă despre ce sume vorbim, sunt sute de mii de euro pe an”, a spus Vătăjelu, marți, în Comisia pentru Muncă a Senatului, la dezbaterea proiectului de adoptare a Ordonanței de Urgență emisă de Guvern.

„Vorbim despre o mafie cu care ne luptăm. Vreți să spunem lucrurilor pe nume, sau nu? Ei nu plătesc banii ăștia unei agenții (de plasare a forței de muncă, n.red.) pentru că nu este reglementat procesul, ei nu vin acum printr-o agenție de plasare neapărat, nu este reglementat procesul de aducere a lor din România. Mulți dintre ei plătesc banii aceștia la diverși intermediari plecând de la țara de origine, până în România. Dacă vrem să ne mințim că nu este așa…”, a adăugat el.

Lider patronal: Angajații străini vor putea să facă „turism pe banii angajatorului român”

Preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă, Badea Romulus Dimitrie, a spus în ședința din Senat că OUG adoptată de Guvern „creează premisele unui turism pe banii angajatorului român”.

„Vă dau un exemplu: vine străinul pe banii angajatorului român, constată că este mult de muncă și nu-i place, își dă demisia, agenția de recrutare trebuie să-i facă două oferte de muncă. Pentru angajații români nu există această prevedere. Trebuie să-i facem două oferte de muncă, dacă le refuză trebuie să-i luăm bilet de avion și nu avem garanția că se va urca în avion. Dacă nu se urcă în avion și pleacă în UE devine ilegal, este prins și returnat, iar agenția de plasare a forței de muncă primește o amendă de 2.000 de euro. Toate responsabilitățile sunt plasate mediului privat”, a spus el.

Guvern: Se percep comisioane ilegale

Începând cu anul 2019, România se confruntă cu un lipsă accentuată de angajați în special în construcții, agricultură, transporturi, industria alimentară şi servicii, astfel că firmele au apelat la recrutarea de muncitori din străinătate.

În expunerea de motive a Ordonanței, Guvernul vorbește despre perceperea unor comisioane ilegale în procesul angajării muncitorilor străini în România:

• „S-a constatat proliferarea unor entităţi care desfăşoară activităţi de plasare a străinilor pe piața muncii din România fără a fi supuse unui control prealabil al capacităţii operaţionale şi al probităţii profesionale, fără obligații efective de transparență şi trasabilitate a fluxurilor de recrutare şi fără responsabilităţi clar delimitate pentru corectitudinea informatiilor furnizate lucrătorilor şi angajatorilor”.

• „Autorităţile cu atribuții în domeniu au semnalat, de asemenea, existența unor practici neconforme asociate proceselor de recrutare şi plasare, precum perceperea de comisioane ilegale ori mascate şi transferarea unor costuri nepermise asupra lucrătorilor”.

• „Lipsa unui un cadru normativ specific, coerent şi detaliat care să reglementeze accesul străinilor pe piaţa muncii din România şi activitățile agențiilor de plasare, a permis specularea procedurii de obţinere a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă, în scopul facilitării unor forme de migraţie ilegală secundară”.

• „Aceste practici cresc semnificativ riscul de exploatare a lucrătorilor străini şi de trafic de persoane, inclusiv prin vulnerabilizarea acestora prin informare incompletă sau falsă, prin condiţionări financiare şi dependenţe faţă de intermediari, precum şi prin situaţii in care agenţii de recrutare aparent legitime pot masca mecanisme de control şi constrângere. Lipsa unor standarde minime obligatorii privind informarea prealabilă a lucrătorilor, precum şi lipsa unor obligaţii de raportare şi trasabilitate pentru intermediari amplifică riscurile şi îngreunează intervenţia timpurie a autorităţilor competente”