Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului îi solicită premierului demis Ilie Bolojan adoptarea, în regim de urgență, a unei măsuri de majorare a veniturilor salariale pentru personalul din aparatul guvernamental implicat în atragerea, coordonarea, implementarea și raportarea fondurilor europene, a PNRR și a programelor strategice ale statului. În subsidiar, sindicatul cere acordarea unei sume unice de 15.000 de lei pentru fiecare salariat eligibil.
Solicitarea este formulată într-un memoriu adresat prim-ministrului Ilie Bolojan și transmis spre știință Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Ministerului Muncii și Secretariatului General al Guvernului.
Sindicatul susține că cererea nu este „o revendicare conjuncturală” și nici „o cerere de privilegiu”, ci una de tratament egal, în contextul în care Guvernul a aprobat, potrivit informațiilor publice invocate în document, majorarea cu 6,5% a salariilor angajaților Romgaz, începând cu 1 iunie 2026.
„Dacă logica este valabilă pentru Romgaz, este cu atât mai valabilă pentru aparatul Guvernului”
SAALG afirmă că nu contestă necesitatea motivării personalului dintr-o companie strategică, dar acuză Guvernul de dublă măsură. Sindicatul arată că argumentele folosite pentru Romgaz (caracterul strategic al activității, implicarea în proiecte majore, nevoia de stabilitate a resursei umane și riscul pierderii personalului calificat) ar trebui aplicate și angajaților din aparatul de lucru al Guvernului.
„Problema este însă dubla măsură. Dacă această logică este valabilă pentru o companie de stat, ea este cu atât mai valabilă pentru personalul din Aparatul de Lucru al Guvernului, care gestionează, coordonează, avizează, redactează, verifică, raportează și susține mecanisme administrative de care depind accesarea fondurilor europene, implementarea PNRR, îndeplinirea jaloanelor și țintelor, derularea programelor cu finanțare externă și credibilitatea României în fața partenerilor europeni”, se arată în memoriu.
Sindicatul îi transmite premierului că România nu atrage fonduri europene prin declarații politice, ci prin activitatea unor oameni care întocmesc documente, verifică proceduri, asigură coordonarea interinstituțională, centralizează date, fundamentează acte normative și răspund observațiilor Comisiei Europene.
„Acești oameni nu apar în conferințele de presă, dar fără ei nu ar exista nici jaloane îndeplinite, nici cereri de plată, nici rapoarte transmise, nici bani intrați efectiv în România”, susține SAALG.
Sindicatul invocă 108 miliarde de euro atrase de România de la UE
În susținerea solicitării, sindicatul invocă date comunicate public de reprezentanți ai Guvernului. Potrivit memoriului, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România a atras 108 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, în timp ce contribuția la bugetul comunitar a fost de 36 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă un beneficiu net de peste 72 de miliarde de euro.
SAALG susține că aceste cifre reflectă „ani de muncă administrativă, efort instituțional, responsabilitate profesională și capacitate tehnică susținută” de personalul din aparatul Guvernului.
Sindicatul amintește și cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, care ar fi presupus îndeplinirea completă a 62 de ținte și jaloane. Potrivit memoriului, această cerere a fost calificată drept o cerere „curată”, o premieră relevantă în parcursul PNRR al României.
„O asemenea performanță nu poate fi revendicată exclusiv politic, în timp ce oamenii care au contribuit concret la ea sunt tratați ca o simplă cheltuială bugetară ce trebuie comprimată”, susține sindicatul.
Cerere pentru memorandum sau alt act guvernamental
SAALG cere Guvernului să aplice „aceeași logică instituțională” folosită în cazul Romgaz și pentru personalul din aparatul de lucru al Guvernului. Sindicatul afirmă că pierderea specialiștilor din administrația centrală reprezintă un risc strategic pentru stat, având în vedere că aceștia lucrează cu termene europene, obligații de raportare, documente sensibile, proceduri complexe și responsabilități cu efect direct asupra bugetului de stat.
„Statul român nu poate avea oameni «strategici» doar acolo unde există conducte, exploatări, profit contabil sau vizibilitate publică, iar în propria administrație centrală să considere că oamenii sunt dispensabili”, se arată în document.
În acest context, sindicatul solicită adoptarea, în regim de urgență, a unui memorandum sau a unui alt act guvernamental prin care să fie aprobată majorarea veniturilor salariale ale personalului din aparatul de lucru al Guvernului.
Dacă Guvernul consideră că o majorare permanentă necesită o analiză suplimentară sau un parcurs normativ mai lung, SAALG cere acordarea unei sume unice de 15.000 de lei de persoană, în condițiile legii. Forma juridică ar urma să fie stabilită de Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Secretariatul General al Guvernului, fiind indicate variante precum stimulent, compensație, primă, majorare temporară, sumă forfetară sau alt mecanism legal aplicabil personalului plătit din fonduri publice.
Fonduri din rezerva Guvernului și grup de lucru cu ministerele
Sindicatul solicită ca fondurile necesare să fie asigurate prin suplimentarea bugetului instituțiilor publice, inclusiv din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, sau printr-un alt mecanism bugetar legal identificat de ordonatorii principali de credite și de Ministerul Finanțelor.
SAALG cere și constituirea imediată a unui grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Ministerului Muncii, Secretariatului General al Guvernului și ai sindicatului, cu mandat de a identifica soluția juridică și bugetară pentru acordarea acestor drepturi.
„Nu se poate construi un stat eficient pe demotivarea celor care îl țin funcțional. Nu se poate vorbi despre reformă, modernizare și responsabilitate europeană, ignorând exact personalul care transformă aceste obiective din discurs politic în documente, proceduri, rapoarte, acte normative și rezultate concrete”, transmite SAALG.
Sindicatul susține că o sumă unică de 15.000 de lei sau o majorare salarială corespunzătoare nu ar reprezenta „un cost nejustificat”, ci „o formă minimă de recunoaștere a unei munci care a produs și continuă să producă efecte financiare majore pentru România”.
În finalul memoriului, SAALG cere Guvernului un răspuns scris și motivat, precum și convocarea unei întâlniri între reprezentanții Executivului și cei ai sindicatului, pentru discutarea soluției concrete aplicabile.
