Rusia se numără şi ea printre ţările afectate de o criză demografică, un argument în plus care avertizează asupra pericolului prăbuşirii populaţiei la nivel global, în contextul pandemiilor, războaielor şi crizelor economice care se succed şi nu dau semne să se termine. Rusia abordează această problemă făcând apel la valorile tradiţionale, sprijină financiar familiile cu mai mulţi copii, iar pentru preşedintele Vladimir Putin, iarna demografică rusă este o chestiune de stat, conform unui comentariu publicat luni de AFP.
Într-o alocuţiune de la sfârşitul lunii decembrie, preşedintele rus alerta cu privire la pericolul “dispariţiei” ruşilor în cazul în care curba demografică nu va fi inversată, potrivit Agerpres.
Cu aproximativ 1,22 de milioane de naşteri în 2024 şi 1,18 milioane preconizate în cursul acestui an, situaţia demografică a Rusiei atinge un record negativ pentru ultimii 225 de ani, conform lui Alexei Rakcha, un specialist în demografie moscovit considerat de Kremlin drept agent străin.
Conform statisticilor oficiale, în Rusia o femeie la vârsta reproductivă a adus pe lume 1,41 copii în 2023, faţă de media europeană de 1,38 copii. Cu excepţia imigraţiei, “Rusia este puţin diferită de majoritatea ţărilor dezvoltate în care natalitatea este în bernă”, susţine Alexei Rakcha.
Pentru a asigura o natalitate pozitivă, numărul statistic de copii născuţi de fiecare femeie trebuie să fie de cel puţin 2,1. Rusia are 145,6 milioane de locuitori, inclusiv cei 2,5 milioane de rezidenţi din Crimeea, anexată în 2014, şi riscă să piardă până la 15 milioane de locuitori în următorii douăzeci de ani, potrivit scenariului pesimist al Agenţiei Naţionale de Statistică (Rosstat), publicat în ianuarie 2024.
Acest declin este ecoul procesului de scădere a natalităţii declanşat după prăbuşirea URSS în 1991, aminteşte Alexei Rakcha: “numărul cetăţenilor ruşi aflaţi la vârsta reproductivă va scădea cu până la 40% între 2010 şi 2030”.Însă pentru cea mai mare ţară din lume, declinul demografic este vizibil şi în ceea ce priveşte speranţa de viaţă a bărbaţilor, care era oficial de 68 de ani în 2023, cu 12 ani mai mică decât a femeilor.
De la ofensiva rusă din Ucraina, în februarie 2022, autorităţile au clasificat informaţiile referitoare la acest subiect: Statisticile lunare ale deceselor nu mai sunt publicate de Rosstat din martie 2022 şi cea mai recentă evaluare oficială a pierderilor militare ruseşti (5.937 morţi) datează din septembrie 2022, susţine AFP.
Surse din presa rusă de opoziţie dar şi BBC au publicat informaţia că numărul soldaţilor ruşi ucişi ar fi de 111.387, conform ultimei lor evaluări neexhaustive, actualizate la începutul lunii iunie. Kremlinul nu a comentat această evaluare.
Potrivit lui Alexei Rakcha, care a lucrat în Rosstat în trecut, conflictul ruso-ucrainean “a scurtat speranţa de viaţă a bărbaţilor ruşi cu aproximativ 2 ani, ajungând la 66 de ani în prezent”.
Alcoolismul este un alt factor care afectează demografia rusă.
Pentru a încuraja natalitatea, Moscova a adoptat o serie de măsuri. Ultima dintre acestea, lansată în luna martie, oferă bonusuri echivalente cu 1.000 de euro fiecărei studente care naşte. În plus, în noiembrie, Vladimir Putin a promulgat o lege care interzice “promovarea unui stil de viaţă fără copii”. Amenda poate ajunge până la 5 milioane de ruble, în jur de 47.000 de euro.
De asemenea, Kremlinul promovează valorile tradiţionale – o familie formată dintr-o mamă, un tată şi mai mulţi copii.
Alocaţiile generoase pentru maternitate şi subvenţiile pentru locuinţe alocate familiilor mari au favorizat deja naşterea, începând din 2007, a unui număr suplimentar de 2,5 milioane de copii, dar nu a rezolvat criza actuală, conform lui Alexei Rakcha. De atunci, numărul familiilor care au trei copii s-a dublat, iar numărul familiilor cu patru copii plasează Rusia în fruntea clasamentului ţărilor dezvoltate
