ADN-ul uman, o țintă pentru atacurile cibernetice
O echipă internațională de cercetători semnalează o posibilă amenințare la adresa ADN-ului uman, evidențiind vulnerabilitățile critice din tehnologiile de secvențiere genetică. Studiul recent, citat de Science Daily, subliniază riscurile semnificative de securitate cibernetică în procesul de colectare și analiză a datelor genomice.
Cercetarea, coordonată de dr. Nasreen Anjum de la University of Portsmouth, reprezintă cea mai amplă analiză de acest tip, investigând riscurile de securitate asociate cu întregul proces de secvențiere a ADN-ului. Tehnologiile de nouă generație (NGS) utilizate în domenii precum oncologia, medicina personalizată, epidemiologia, agricultura și criminalistica ar putea deveni ținte ușor accesibile pentru atacuri informatice.
Un avertisment pentru viitorul medicinei
Dr. Nasreen Anjum a declarat că munca echipei sale funcționează ca un avertisment, subliniind că protecția datelor genomice nu este doar o chestiune de criptare, ci și de anticipare a atacurilor care nu au fost încă concepute. „Este necesară o schimbare de paradigmă în modul în care ne protejăm viitorul medicinei personalizate”, a adăugat ea, conform Science Daily.
Studiul a fost realizat cu colaborarea cercetătorilor din Marea Britanie, Pakistan și Arabia Saudită și a beneficiat de sprijinul British Council, precum și al University of Portsmouth. Cercetarea relevă că fiecare fază din procesul de secvențiere – de la prelevarea probelor la analiza și interpretarea datelor – implică sisteme și software interconectate, ce prezintă vulnerabilități în fața atacurilor cibernetice.
Datele genomice, informații personale de maximă importanță
Dr. Mahreen-Ul-Hassan, microbiolog și coautoare a studiului de la Universitatea pentru Femei Shaheed Benazir Bhutto, a subliniat că „datele genomice reprezintă unele dintre cele mai personale forme de date. Compromiterea acestora ar putea avea consecințe mult mai serioase decât o simplă breșă de securitate”.
Printre amenințările identificate se numără inserția de coduri malware în ADN sintetic, modificarea datelor genetice prin utilizarea inteligenței artificiale, reidentificarea indivizilor pe baza comparațiilor genetice, precum și accesarea și manipularea bazelor de date publice cu informații genetice.
Necesitatea măsurilor de securitate în biotehnologie
Cercetătorii trimit un semnal de alarmă, subliniind că, în ciuda importanței tehnologiei genetice în avansul științific, cyber-biosecuritatea rămâne un domeniu insuficient înțeles și neprotejate adecvat. Fără acțiuni imediate și colaborări internaționale efective, datele ADN ar putea fi utilizate pentru scopuri precum supravegherea, discriminarea sau chiar bioterorismul, avertizează autorii studiului.
