Acasă Actualitate Regrete despre viața în blocurile comuniste: de ce românii preferă vechile ansambluri...

Regrete despre viața în blocurile comuniste: de ce românii preferă vechile ansambluri rezidențiale

0

Preturile locuintelor noi in marile orase

Pentru o mare parte dintre români, mutarea în apartamentele din noile ansambluri rezidențiale construite la periferia marilor orașe s-a dovedit a fi mai complicată decât anticipau, iar entuziasmul inițial s-a diminuat treptat. Cei invitați să-și împărtășească experiențele au discutat deschis despre problemele întâmpinate în noile locuințe și despre lipsurile construcțiilor recente.

Atracția pentru zonele de la marginea marilor orașe din România, inițial folosite în agricultură sau pentru activități industriale, a crescut semnificativ pentru dezvoltatorii imobiliari. Apartamentele din cartierele noi construite în ultimii ani nu au avut lipsă de cerere, iar prețurile acestora au continuat să crească constant.

În București și Timișoara, prețurile apartamentelor noi cu două camere în zonele periferice încep de la minimum 60.000 de euro. În Cluj-Napoca și Constanța, apartamentele noi cu suprafețe de cel puțin 40 de metri pătrați pot fi și mai scumpe, având prețuri care depășesc 80.000 de euro. În Iași, unitățile locative noi cu două camere sunt disponibilizate la vânzare, conform site-urilor de imobiliare, la prețuri de cel puțin 55.000 de euro.

Problemele cu vecinii

O mare parte dintre românii care au decis să se mute în noile cartiere ale marilor orașe au împărtășit pe rețelele de socializare neajunsurile care le-au diminuat entuziasmul. Unii locatari au reclamat haosul și mizeria din jurul noilor complexe de locuințe, precum și insuficiența spațiilor verzi și a trotuarelor.

Un locatar afirmă că procesul de stabilizare a condițiilor într-un complex nou durează aproximativ 1-2 ani, conform unui mesaj postat pe Reddit. Alți utilizatori au adăugat că insuficiențele noilor cartiere ar putea fi atenuate dacă vecinii s-ar comporta mai civilizat.

Un utilizator a explicat: „Vecinii mei se cred personaje principale doar pentru că au două camere în Militari, cumpărate în rate. Zilele trecute, o persoană claxona frenetic din cauza ocupării locului de parcare, ceea ce a deranjat pe mulți. Consider că persoanele mai în vârstă din blocurile vechi sunt de multe ori mai tolerante decât tinerii de 25-35 de ani.”

Un alt român, care a transformat un apartament într-un bloc vechi cu unul dintr-un complex nou, s-a declarat surprins de sensibilitatea unora dintre vecinii săi. „Apartamentele au fost vândute la gri, este normal să existe lucrări de construcție și renovare. Însă, sunt deranjați că la 22:01 se mai aude ciocanul. În weekend, unii vecini se plâng că lucrările de la ora 9-10 sunt o problemă. Ei cred că ar trebui să începem după ora 12, deoarece vinerea este seară de ieșire”, a adăugat acesta.

Un alt utilizator a comentat despre cum zidurile din noile locuințe par a fi foarte subțiri, ceea ce reduce intimitatea sa. „Nu îmi place că aud zgomotele venind de la vecinul de sus când își pornește mașina de spălat sau când se discută tare pe balcon, sunetele fiind auzite în întreg complexul. Am investit mulți bani în mobilă și electrocasnice, și mă întreb adesea dacă nu era mai bine într-un bloc comunist.”

Distanta de centru si lipsa facilitatilor

Multe dintre cartierele noi au fost construite la o distanță considerabilă de centrul orașelor, ceea ce adaugă un alt nivel de dificultate pentru locatarii care doresc acces rapid la facilități. Deși apartamentele noi par atrăgătoare, problema transportului public limitat și a infrastructurii subdezvoltate este adesea menționate de locatari.

O parte dintre respondenți s-au plâns de nevoia de a se baza pe mașini personale pentru a ajunge la locul de muncă sau la diverse servicii, ceea ce duce la o aglomerare semnificativă în orele de vârf. Această situație adesea concură cu lipsa locurilor de parcare suficiente, provocând frustrarea locatarilor.

În plus, lipsa spațiilor verzi și a locurilor de joacă pentru copii îi face pe locatari să reflecteze asupra alegătorii lor. „Nu mai există acele parcuri sau grădini unde să ne relaxăm și să ne petrecem timpul liber”, s-a plâns un alt utilizator pe o platformă de socializare.

Devine din ce în ce mai evident că, deși noile ansambluri rezidențiale promit confort și modernitate, provocările întâmpinate în viața de zi cu zi pot diminua satisfacția locatarilor.

Prețuri mari și locuințe inadecvate

Un român afirmă că prețurile apartamentelor din noile complexuri rezidențiale sunt prohibitive, iar opțiunea pe care și-a ales-o se află într-o zonă nepracticabilă, la marginea Capitalei.

„Apartamentele la prețuri accesibile sunt găsite doar în zonele periferice ale Bucureștiului. Aceste zone lipsesc de trotuare, spații verzi și parcuri, iar pentru a-ți plimba câinele sau copilul ai nevoie de voință. Dacă dezvoltatorul nu a amenajat un loc de joacă între blocuri, lucrurile nu sunt în regulă. Chiar și când există, vecinii fără copii s-ar putea simți deranjați. Blocurile sunt construite unele lângă altele, iar trotuarele sunt în curs de renovare. Străzile sunt neasfaltate, iar parcarea necorect marcată contribuie la haosul din trafic: parcările și circulația se desfășoară ca într-o junglă. În plus, inundațiile survin la fiecare ploaie din cauza canalizării deficitare. Este o distanță mare până la stațiile de metrou sau autobuz. Fără spații verzi, vara devine insuportabil să te plimbi fără a simți disconfort”, relatează acesta.

Construcții de slabă calitate

Un alt român observă că multe locuințe sunt construite în grabă. Aceasta înseamnă, conform declarațiilor sale, fațade care se degradează rapid, pereți care se decojesc, absența hidroizolației la băi și balcoane, ceea ce generează infiltrații, precum și finisaje de calitate superioară aplicate necorespunzător de muncitori. Izolația fonică este de asemenea inexistentă.

„Intimitatea? Zero. Blocurile sunt mult prea apropiate. Vecinii par să aibă comportamente ciudate. De fapt, încep să cred că era mai bine într-un bloc vechi”, completează acesta.

Izolarea în noile cartiere

Un alt cetățean povestește că, o dată ce s-a mutat în apartamentul nou, s-a simțit tot mai singur. „De când locuiesc într-un bloc nou, în zona Pipera-Voluntari, am început să ies foarte rar din casă. Fac o distanță mare până în zonele populate. Refuz invitații la teatru sau la alte evenimente. Dacă acestea au loc sub zona Victoriei, nici nu mai vreau să mă gândesc la participare”, explică acesta.

Costurile întreținerii

Unii locatari se plâng că prețurile întreținerii sunt mai mari decât anticipaseră. „În luna februarie, factura a fost de 440 de lei: apă rece, curățenie, salarii, lifturi, grădinar”, afirmă un român.

Avantajele apartamentelor noi

Pe de altă parte, alții recunosc că nu regretesc alegerea făcută. „Blocul, deși are multe apartamente, se menține foarte curat și liniștit. Izolația termică este excelentă, pornesc rar centrala și am setat-o pe 21 de grade. Întreținerea nu depășește 150-200 de lei. Beneficiez și de o parcare subterană”, precizează unul dintre ei.

Alții își justifică investiția, având în vedere perspectivele de revânzare. Unii subliniază că nu există o diferență semnificativă între apartamentele noi și cele vechi, dar au ales o locuință construită conform standardelor actuale care va avea 20 de ani de vechime, mai avantajoasă comparativ cu un apartament din anii ’80, care are deja aproape 50 de ani la momentul achiziției și va împlini 70 de ani când creditul se va termina.

Deși numeroși locatari au nemulțumiri legate de noile cartiere, alții își susțin alegerea prin faptul că apartamentele recente oferă parcări, un confort termic sporit, sunt construite modern și au zone verzi extinse și bine organizate.

„Așa cum se întâmplă în toată România, uneori, oamenii reprezintă o problemă. Nu își curăță după câini, lasă resturi în lifturi și își abandonează bicicletele sau cărucioarele pe spațiile comune”, afirmă un proprietar.

Migrarea românilor în orașe

Începând cu anii ’50, românii au început să se mute în orașe în căutarea unor condiții mai bune de trai. Această tendință a fost susținută de dezvoltarea economică a zonei și de centralizarea oportunităților de muncă. Acum, în contextul modernizării și urbanizării, românii își adaptează așteptările și nevoile la noua realitate a locuirii în orașe.

Construcția cartierelor de blocuri în România

În diverse orașe din România, primele mari cartiere de blocuri au fost edificate după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în contextul în care regimul comunist urmărea o industrializare și urbanizare rapidă a țării.

Urbanizarea forțată a clasei muncitoare

Clasa muncitoare s-a diversificat considerabil, cu un număr mare de țărani care s-au mutat din mediul rural. Unii au venit ca navetiști, însă majoritatea s-au stabilit definitiv în orașe. În 1948, doar 23,4% din populație locuia în mediu urban, dar până în 1988, acest procent a depășit jumătatea, majoritatea acestor noi locuitori fiind crescuți în sate, conform cercetătorilor de la Biblioteca Congresului Statelor Unite, în volumul „România, un studiu al țării”, realizat de Ronald D. Bachman și publicat în 1991.

Entuziasmul primilor locatari ai blocurilor

Milioane de români au ajuns astfel să locuiească în blocurile noi, construite conform planurilor de sistematizare comunistă, în decursul a patru decenii. În anii ’50, primele valuri ale migrației din mediul rural spre orașe au creat un sentiment pozitiv în rândul noilor locatari, care aveau motive întemeiate să fie entuziaști. Condițiile de trai din mediul rural erau adesea precare, făcând mutarea spre oraș o opțiune atrăgătoare.

Condițiile de trai în mediul rural

„Uraganele războiului și ocupația sovietică au lăsat țărănimea în pragul dezastrului. O mare parte din bunurile și animalele lor fuseseră distruse. Această situație a fost agravată de secetele severe din 1945 și 1946, urmate de o foamete care a dus la moartea a mii de oameni. Mai crucial pentru regimul comunist era faptul că țările începeau să se desprindă de pământ, acceptând locuri de muncă în fabrici, aspect care se aliniază perfect cu programul de industrializare ambitios”, subliniau autorii analizei.

Creșterea numărului de migranți către orașe

În decadelor următoare, numărul românilor care au părăsit satele în căutarea unor condiții de viață mai bune a crescut substantial. Viața în oraș oferea nu doar confort, ci și venituri mai mari comparativ cu cele din mediul agricol.

Lipsurile din mediul rural

„La mijlocul anilor ’70, majoritatea gospodăriilor din mediul rural nu aveau gaze naturale, mai puțin de jumătate dispuneau de electricitate, iar o treime nu avea apă curentă. Chiar și în anii ’80, electrocasnicele precum mașinile de spălat, frigiderele și televizoarele erau considerate articole de lux. Cheltuielile pentru aceste produse și alte bunuri neesențiale erau semnificativ mai mici decât cele ale muncitorilor din mediul industrial, iar pensionarii din mediul rural primeau sume mai mici, având și acces limitat la educație”, detaliau autorii cercetării „România, un studiu al țării”.

Starea actuală a blocurilor comuniste

În prezent, multe dintre vechile „blocuri comuniste”, odată atractive pentru români, stau acum pustii, reflectând schimbările sociale și economice care au avut loc în ultimele decenii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.