Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat noi critici dure la adresa actualului președinte, Klaus Iohannis, cu privire la intențiile acestuia de a candida pentru funcția de secretar general al NATO. Într-o intervenție recentă la B1 TV, Băsescu a subliniat necesitatea unei campanii diplomatice bine orchestrate și a evidențiat greșelile lui Iohannis în abordarea sa.
Critici asupra abordării lui Iohannis
Traian Băsescu a criticat aspru modul în care Klaus Iohannis și-a anunțat dorința de a obține o funcție în cadrul NATO, subliniind că acest lucru ar fi trebuit să fie precedat de o campanie diplomatică serioasă. „Dacă voia o funcție la Uniunea Europeană sau la NATO, trebuia de acum un an să declanșeze o adevărată campanie prin Ministerul de Externe, să își facă aliați, să identifice poziția pe care o vrea. Nu poți să fii un caraghios din ăsta care zice: ‘nu mi-a ieșit la NATO, acum să-mi dați la Uniunea Europeană, că vă pun și-un veto la prima…'”, a declarat Băsescu.
Paralele cu Viktor Orban
Băsescu a făcut o comparație între situația lui Iohannis și cea a premierului ungar Viktor Orban, subliniind precedentul creat de acesta. Orban a reușit să obțină deblocarea finanțării pentru Ungaria în schimbul votului său pentru ajutorul destinat Ucrainei, demonstrând astfel că un lider politic trebuie să negocieze și să se implice activ în jocul diplomatic european pentru a obține ceea ce dorește.
Lipsa șanselor pentru Iohannis
Nu este pentru prima dată când Traian Băsescu declară că Klaus Iohannis nu are nicio șansă să ajungă secretar general al NATO. În intervențiile sale anterioare, Băsescu a fost la fel de categoric, afirmând că Iohannis nu are sprijinul necesar pentru a obține o astfel de poziție. „Dânsul stie mai bine ce aspiraţii are. Eu, din ce ştiu, ca proceduri şi practici ale acestor instituţii, la NATO nu are nicio şansă”, a spus fostul președinte.
Alternativele europene pentru Iohannis
Referitor la o eventuală funcție înaltă în Uniunea Europeană, Băsescu a precizat că poziția de președinte al Parlamentului European este exclusă pentru Iohannis. „În ceea ce privește o funcție înaltă la UE, șef de Comisie, de Consiliu, șeful politicii externe sau președintele Parlamentului, una din funcții e exclusă, cea de președinte a Parlamentului. Mai rămân trei, acolo sunt Franța, Germania, Olanda, adică marii contributori, ce faci cu ei?”, a afirmat Băsescu, sugerând astfel dificultățile majore pe care le-ar avea Iohannis în obținerea uneia dintre celelalte funcții.
Provocările diplomatice
Băsescu a subliniat că pentru a obține una dintre cele trei funcții europene rămase, Klaus Iohannis ar trebui să se angajeze într-o „bătălie diplomatică formidabilă”. Acesta a evidențiat importanța alianțelor și a negocierilor intense pentru a avea o șansă reală. „E greu de presupus că din trei funcții, una va fi alocată României. Eu îi doresc succes, dar trebuie o bătălie diplomatică formidabilă pentru a obține una dintre cele trei funcții disponibile”, a adăugat fostul președinte.
Reacțiile la nivel național și internațional
Declarațiile lui Băsescu au stârnit numeroase reacții atât pe plan național, cât și internațional. Pe de o parte, susținătorii lui Iohannis au încercat să minimalizeze criticile, considerându-le drept atacuri politice obișnuite. Pe de altă parte, analiștii politici și experții în relații internaționale au subliniat validitatea punctelor de vedere ale lui Băsescu, evidențiind lipsa unei strategii coerente din partea actualului președinte.
Contextul politic actual
Aceste critici vin într-un context politic tensionat, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și la nivel global. Funcțiile înalte în NATO și UE sunt extrem de disputate, iar competiția pentru acestea este acerbă. România, ca membru relativ nou al acestor structuri, se confruntă cu provocări suplimentare în a-și asigura reprezentarea la cel mai înalt nivel.
Declarațiile lui Traian Băsescu aduc în prim-plan dificultățile și complexitatea obținerii unei funcții înalte în structurile internaționale. Criticile aduse lui Klaus Iohannis evidențiază necesitatea unei strategii bine gândite și a unei campanii diplomatice puternice pentru a avea succes. În acest context, rămâne de văzut dacă actualul președinte va reuși să răspundă acestor provocări și să își atingă obiectivele internaționale.
