Negocieri între Parlament și Consiliu pentru Bugetul UE 2025
În următoarele trei săptămâni, Parlamentul European și Consiliul European vor desfășura negocieri cu scopul de a ajunge la un acord rapid referitor la Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025. Aceasta este declarația făcută de europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, care subliniază importanța ca bugetul să fie aprobat și semnat de Roberta Metsola înainte de finalul anului curent.
Discuția asupra raportului privind Bugetul UE
Miercuri, la Strasbourg, a fost supus votului un raport referitor la Bugetul general al Uniunii Europene pentru 2025. Procesul a fost coordonat de raportorii Victor Negrescu, reprezentând socialiștii, și Niclas Herbst, din partea popularilor europeni. Acești raportori au fost desemnați de Comisia pentru Buget, respectiv Comisia pentru Control Bugetar.
Conținutul raportului și respingerea acestuia
Raportul înaintat propunea o revizuire a bugetului inițial prezentat de Comisia Europeană, inclusiv măsuri benefice, dar a fost surprinzător respins în timpul votului. Acesta fixa un buget pentru 2025 în valoare de aproximativ 201 miliarde de euro pentru creditele de angajament și peste 153 miliarde de euro pentru creditele bugetare, precizând că bugetul UE se distinge de cele naționale printr-un accent pe investiții.
Reacțiile Parlamentului European la propunerile Consiliului
În ciuda propunerii Consiliului European de a face reduceri bugetare de peste 1,5 miliarde de euro, deputații europeni au respins aceste măsuri, considerându-le excesive în contextul în care Uniunea Europeană trebuie să abordeze decalajele față de competiția internațională. Parlamentul a solicitat revenirea la nivelul inițial de buget prevăzut de Comisia Europeană, adăugând încă 1,24 miliarde de euro la creditele de angajament propuse inițial.
Investiții propuse în diverse domenii
Propunerea de buget pentru 2025 cuprindea, de asemenea, investiții suplimentare în domeniul sănătății, prevenirea și gestionarea dezastrelor naturale, precum și sprijin pentru agricultură, cu un accent pe tinerii fermieri și pe infrastructura de transport prin mecanismul „Connecting Europe”.
Problemele legate de sediile Parlamentului European
Una dintre problemele discutate a fost risipa generată de funcționarea Parlamentului European în trei sediuri (Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg), cu costuri ce depășesc 200 milioane de euro anual pentru deplasările de resurse. Unul dintre amendamentele adoptate a propus un sediu unic pentru Parlament, însă aceasta ar necesita o modificare a Tratatelor UE, proces ce nu poate fi realizat fără acordul unanimității, iar Franța, care ar pierde sediul de la Strasbourg, se opune acestei idei.
Fonduri pentru gestionarea migrației
Printre numeroasele amendamente propuse de raportul Negrescu-Herbst se numără și alocarea de fonduri pentru echipamente de protecție a frontierelor externe ale UE și pentru crearea unor Centre de azil în afara Uniunii. Aceste măsuri sunt menite să controleze fenomenul migrației, iar Parlamentul a înregistrat cereri de majorări pentru Fondul Azil, Migrație și Integrare, precum și pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor.
Amenințările și oportunitățile pentru România
Modificările propuse ar fi avut importanță deosebită pentru România. Un aspect esențial era amendamentul care sublinia necesitatea aderării țării noastre la Spațiul Schengen, inclusiv la frontierele terestre. Acest amendament a fost împărțit în 12 segmente de votat individual, fiecare grup politic solicitând ajustări distincte.
Rezistența Austriei față de România în Schengen
Este evident că nu numai Austria se opune integrării complete a României în Uniunea Europeană, prin includerea în spațiul Schengen de liberă circulație. Problemele legate de aderarea României persistă, evidențiind obstacolele întâmpinate de țară în eforturile sale de integrare europeană.
Critica investițiilor propuse de UE
Considerăm că investițiile sugerate pentru accelerarea programului Green Deal nu sunt adaptate realităților economice și sociale ale fiecărui stat membru. De asemenea, cheltuielile de aproximativ 240 de milioane de euro, propuse de stânga neo-marxistă pentru proiecte care susțin agenda LGBT, nu sunt în beneficiul României.
Rezultatul votului asupra bugetului UE pe 2025
Deși europarlamentarii păreau să sprijine proiectul de modificare a bugetului Uniunii Europene pentru 2025, votul final a fost surprinzător, rezultat fiind unul negativ: 233 de voturi pentru, 360 împotrivă și 59 de abțineri. Această deviație de la așteptări a ridicat semne de întrebare asupra coeziunii dintre grupurile politice implicate.
Dizolvarea coaliției parlamentare PPE – S&D – Renew
Coaliția majoritară între grupurile PPE, S&D și Renew, care anterior susținea raportul Negrescu-Herbst, a fost compromisă după acest vot neașteptat. Sprijinul inițial s-a transformat într-o dezintegrare a susținerii politice, ceea ce denotă o instabilitate la nivelul parlamentarului european.
Paralele între situația din România și UE
Situația actuală reflectă o lipsă de coerență similară între partidele aflate la guvernare în România, respectiv PSD și PNL, care se confruntă constant cu provocările din partea USR. Această dinamică politică ridică întrebări asupra unității și funcționării relațiilor dintre formațiunile politice.
Declarațiile lui Victor Negrescu
Victor Negrescu, într-o conferință de presă post-vot, a afirmat că ruptura dintre PPE și S&D a fost determinată de apropierea dintre grupul popularilor europeni și extremiști. Această afirmație a fost considerată gravă și, de asemenea, inexactă în contextul voturilor exprimate.
Inexactitățile din declarațiile lui Negrescu
Negrescu nu reflectă realitatea votului, în care Grupul PPE a susținut în mare măsură rezoluția, în timp ce Grupul Patrioților pentru Europa a votat împotrivă. De asemenea, grupul ECR, considerat extrem de critic de către globaliști, a avut o poziție diversificată, cu o parte dintre membri votând pentru amendamente favorabile României.
Reacția grupului S&D la vot
Un aspect umilitor pentru Negrescu este că o parte considerabilă a grupului său politic, S&D, a votat împotriva sa, ceea ce contradice încercările lui de a susține că eșecul rezoluției nu a fost o eșec personal. Această realitate complicată evidențiază fricțiunile interne în cadrul partidului socialiștilor europeni.
Negocieri între Parlament și Consiliu
În continuare, urmează o perioadă de trei săptămâni de negocieri între Parlamentul European și Consiliul Uniunii pentru a ajunge la un acord cât mai rapid. Scopul este ca bugetul pentru 2025 să fie votat și semnat de către conducerea parlamentului european, în persoana Robertei Metsola, înainte de finalul anului curent. Afirmarea provine de la europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea.
