Descoperirea unei semințe de 1000 de ani
În anii 1980, arheologii au descoperit o sămânță în cadrul săpăturilor dintr-o peșteră situată în deșertul Iudeii. De-a lungul anilor, Dr. Sarah Sallon, care conduce Centrul de Cercetare în Medicină Naturală Louis L. Borick din Ierusalim, a organizat o echipă de cercetători pentru a studia această sămânță. Scopul era să se observe rezultatul plantării acesteia, conform unor surse de specialitate.
Germinarea seminței vechi
Un detaliu surprinzător a fost că, la cinci săptămâni după plantare, o mică plantă a început să crească. Aceasta a fost ulterior datată, confirmând că sămânța avea o vechime remarcabilă de 1000 de ani. Descoperirile obținute de echipă au fost documentate într-un studiu publicat pe 10 septembrie în revista Communications Biology, care a adus la lumină aspecte importante privind originile acestui specimen fascinant.
Cresterea arborelui
Arborele, care a ajuns la o înălțime de 3 metri, nu a înflorit sau nu a produs fructe. Folosind tehnologia de secvențiere ADN, cercetătorii au reușit să-l identifice ca parte a genului Commiphora, dar specia exactă rămâne necunoscută și o probabilitate mare este că a dispărut.
Legătura cu Biblia
Echipa a formulat teoria că arborele ar putea fi asociat cu o plantă medicinală menționată în Biblie. Andrea Weeks, profesor asociat în biologie la Universitatea George Mason din Virginia, a fost implicată în procesul de secvențiere ADN, confirmând identificarea inițială. Totuși, eșantionul nu a corespuns niciuneia dintre speciile cunoscute de Commiphora din baza de date, ceea ce a adâncit misterul.
Originea balsamului
Dr. Sallon a sugerat că acest pom ar putea fi sursa unei plante menționate în scripturi ca „tsori”, un extract medicinal asociat cu zona istorică Galaad, situată în nordul Mării Moarte. Această regiune a fost intens cultivată și acum face parte din Iordania.
Investigații istorice
Pornind de la cercetările istorice, Sallon a speculat că pomul ar putea reprezenta ceea ce textele antice, inclusiv Biblia, denumeau „balsam iudeian” sau „balsamul Galaadului”. Acestea se refereau la o rășină parfumată, robustă, utilizată pentru fabricarea parfumurilor care erau foarte căutate pe piața internațională în acea epocă.
Experimentele de analiză
„L-am plantat în 2010 și acum, în 2024, ne întrebăm de ce am așteptat atât de mult pentru a publica descoperirile. Motivul a fost că doream să ne asigurăm că nu este balsamul iudeian, iar metoda de confirmare a fost analiza mirosului său”, a explicat Sallon. Cu toate acestea, arborele nu a ameliorat niciodată un miros specific. După ce planta a atins vârsta de 3 ani, cercetătorii au efectuat o analiză fitochimică asupra rășinii, frunzelor și ramurilor, dar nu au găsit compuși aromatici asociați cu smirna.
Proprietățile medicinale
În loc să identifice compuși aromatici, echipa a descoperit prezența unor substanțe cunoscute pentru utilizarea lor medicinală, precum guggulterolii, care sunt secretați de specia de copaci înrudiți cu Commiphora wightii și care ar putea avea proprietăți anticancerigene, conform studiului.
Descoperiri semnificative
Pe baza acestor observații, Sallon și colegii săi au conchis că arborele ar putea reprezenta originea unui balsam medicinal menționat în tradițiile antice, cunoscut sub numele de tsori.
Raritatea semințelor antice
Semințele cu o longevitate atât de remarcabilă sunt extrem de rare, conform Dr. Louise Colville, lider senior de cercetare la Grădina Botanică Regală Kew din Londra, care nu a fost implicată în acest studiu. „Faptul că această sămânță a germinat reprezintă o şansă rară. Lucrând într-o bancă de semințe, constatăm că potențialul de supraviețuire al semințelor este o sursă de speranță, demonstrând că acestea pot fi păstrate timp îndelungat”, a declarat Colville.
