De ce bărbații se tem să meargă la medic mai mult decât femeile. Explicația din spatele unui comportament întâlnit în toate țările

Există o situație pe care multe familii o cunosc foarte bine: atunci când o femeie observă că are o problemă de sănătate, este mai predispusă să își facă o programare la medic, în timp ce un bărbat poate amâna consultația săptămâni sau chiar luni întregi. Uneori, nici durerile persistente, oboseala sau alte simptome care îi afectează viața de zi cu zi nu îl conving să ajungă în cabinetul unui specialist. Expresia „lasă că îmi trece” devine, în anumite situații, o adevărată strategie de supraviețuire, deși poate avea consecințe serioase.

Este doar un stereotip sau există explicații demonstrate științific pentru acest comportament? Cercetările internaționale arată că bărbații folosesc, în general, mai puțin serviciile medicale decât femeile și sunt mai puțin predispuși să apeleze la consultații preventive. În spatele acestui comportament se află o combinație de factori psihologici, sociali și culturali, iar teama de a descoperi o boală este doar una dintre explicații.

Datele analizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și mai multe echipe de cercetători arată că această diferență nu este doar o impresie întâlnită în viața de zi cu zi. Este un fenomen documentat în numeroase țări, care poate influența momentul diagnosticării și șansele de a trata o problemă de sănătate la timp.

Bărbații merg mai rar la medic decât femeile. Ce arată statisticile europene

Una dintre cele mai relevante comparații apare într-un raport al OCDE privind diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește sănătatea și accesul la serviciile medicale.

Potrivit datelor pentru anul 2019, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, bărbații au fost mai puțin predispuși decât femeile să consulte un medic în cele 12 luni anterioare studiului.

Diferențele sunt semnificative:

• Bărbații au fost cu 8 puncte procentuale mai puțin predispuși să consulte un medic de familie.

• Diferența a ajuns la 13 puncte procentuale în cazul consultațiilor la medicii specialiști.

• În cazul vizitelor la stomatolog, diferența a fost de 6 puncte procentuale.

• Pentru consultațiile la fizioterapeut, diferența a fost de 5 puncte procentuale.

• În ceea ce privește serviciile de sănătate mintală, bărbații au fost cu 3 puncte procentuale mai puțin predispuși să apeleze la un specialist.

Aceste cifre nu demonstrează că fiecare bărbat evită medicul sau că toate femeile merg mai des la consultații. Ele indică însă o diferență consistentă la nivelul populației europene.

Un alt aspect important este prevenția. În același an, bărbații au fost mai puțin predispuși decât femeile să își verifice tensiunea arterială, glicemia și colesterolul. Diferențele au fost de 7, 6 și, respectiv, 5 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, nu este vorba doar despre prezentarea la medic atunci când apare o durere. Bărbații participă mai rar și la controalele care pot identifica din timp anumite probleme de sănătate.

Datele sunt prezentate în raportul OCDE „Gender Equality in a Changing World”, în capitolul dedicat diferențelor de gen în ceea ce privește rezultatele medicale și accesul la servicii de sănătate.

De ce amână bărbații vizita la medic? Explicația nu ține doar de frică

Cercetătorii au încercat să înțeleagă de ce unii bărbați preferă să ignore simptomele în loc să solicite ajutor medical.

Un studiu publicat în revista științifică Psychology of Men & Masculinities a analizat cercetările existente despre întârzierea solicitării ajutorului medical și psihologic în rândul bărbaților.

Analiza a inclus 41 de lucrări științifice și a identificat mai multe bariere care îi pot determina pe aceștia să amâne consultațiile. Printre cele mai importante s-au numărat dificultatea de a vorbi despre problemele de sănătate, rușinea, anxietatea, teama și comunicarea deficitară cu personalul medical.

Rezultatele sugerează că problema este mai complexă decât simpla lipsă de timp sau dezinteresul față de propria sănătate.

1. Teama de a afla că suferă de o boală gravă

Pentru unii bărbați, cea mai mare problemă nu este consultația în sine, ci posibilitatea de a primi un diagnostic pe care nu sunt pregătiți să îl accepte.

O durere persistentă poate fi ignorată, o stare de oboseală poate fi pusă pe seama muncii, iar o modificare a organismului poate fi considerată temporară. În acest fel, persoana evită nu doar medicul, ci și confruntarea cu posibilitatea unei boli.

Paradoxal, această strategie oferă o liniște doar aparentă. Faptul că un om nu merge la medic nu înseamnă că problema a dispărut, ci doar că nu a fost investigată.

Teama de diagnostic, de tratament și chiar de moarte apare printre barierele identificate în cercetările despre comportamentul bărbaților față de serviciile medicale.

2. Dorința de a părea puternici și de a nu arăta vulnerabilitate

Un alt factor important este legat de educația și modelele culturale în care au crescut mulți bărbați.

Mesaje precum „un bărbat trebuie să fie puternic”, „nu te plânge”, „suportă durerea” sau „rezolvă singur problemele” pot influența modul în care aceștia își raportează starea de sănătate.

În anumite medii, solicitarea ajutorului poate fi interpretată greșit drept un semn de slăbiciune. Astfel, unii bărbați ajung să considere că trebuie să suporte simptomele și să continue activitățile obișnuite, chiar dacă organismul le transmite că ceva nu este în regulă.

Organizația Mondială a Sănătății a analizat acest fenomen într-un raport publicat în 2020, intitulat „Mental health, men and culture”.

Documentul arată că normele sociale asociate masculinității, precum autosuficiența, controlul emoțiilor și dificultatea de a-și exprima vulnerabilitatea, pot reprezenta obstacole în calea solicitării ajutorului.

Raportul OMS se referă în special la sănătatea mintală, astfel că rezultatele sale nu trebuie interpretate ca o explicație universală pentru toate consultațiile medicale. Ele oferă însă indicii importante despre felul în care anumite modele culturale pot influența comportamentul bărbaților în raport cu propria sănătate.

3. „Nu am nimic grav” – tendința de a minimaliza simptomele

Un alt comportament întâlnit este minimalizarea problemelor medicale.

Unii bărbați preferă să creadă că o durere va trece de la sine, că amețeala este provocată de oboseală sau că palpitațiile sunt doar consecința stresului.

În loc să investigheze cauza, încearcă să găsească explicații care să le permită să își continue rutina.

Această tendință poate fi alimentată de convingerea că o problemă de sănătate trebuie să fie foarte gravă înainte de a justifica o vizită la medic.

În realitate, multe afecțiuni pot evolua fără simptome evidente la început, iar unele semne aparent minore pot necesita evaluare medicală.

4. Rușinea și disconfortul de a discuta despre anumite probleme

Nu toate consultațiile sunt ușor de acceptat din punct de vedere emoțional.

Pentru unii bărbați, discuțiile despre sănătatea sexuală, problemele urinare, disfuncțiile erectile sau modificările apărute în zona genitală pot fi însoțite de jenă și teamă de judecata celorlalți.

Această situație poate întârzia prezentarea la urolog sau la alți specialiști.

Cercetările privind solicitarea ajutorului medical identifică jena și dificultatea de a vorbi despre probleme personale printre obstacolele întâlnite la bărbați.

Totuși, aceste probleme sunt subiecte medicale obișnuite pentru specialiști, iar discuțiile purtate în cadrul consultațiilor sunt protejate de confidențialitatea medicală.

Ce spun cercetătorii despre bărbații care amână controalele medicale

O cercetare publicată în 2013 în revista BMJ Open a analizat datele medicale ale unui număr impresionant de persoane din Marea Britanie.

Studiul a inclus 1.869.149 de bărbați și 1.916.898 de femei, înregistrați la 446 de cabinete de medicină generală.

Rezultatele au arătat că rata consultațiilor înregistrate pentru bărbați era, în medie, cu 32% mai mică decât în cazul femeilor.

Diferența era deosebit de vizibilă în intervalul de vârstă 16-60 de ani. La vârste mai mici și la vârste înaintate, diferențele nu erau la fel de evidente.

Cercetătorii au observat însă un detaliu foarte important: atunci când au comparat bărbați și femei care aveau probleme medicale similare, diferențele privind frecvența consultațiilor s-au redus considerabil.

De exemplu, în rândul persoanelor care primeau tratament pentru afecțiuni cardiovasculare, bărbații aveau o rată de consultații cu doar aproximativ 5% mai mică decât femeile aflate într-o situație comparabilă.

Această observație arată că diferențele dintre femei și bărbați nu pot fi explicate exclusiv printr-o presupusă teamă masculină de medici. Contează și tipul problemelor de sănătate, vârsta, nevoile medicale și alte caracteristici ale populației.

Cum poate influența amânarea consultațiilor sănătatea bărbaților

Problema nu este doar faptul că unii bărbați ajung mai rar în cabinetele medicale. Consecințele pot apărea atunci când o afecțiune rămâne neinvestigată și tratamentul este început mai târziu decât ar fi fost necesar.

Controalele preventive pot contribui la identificarea unor factori de risc precum hipertensiunea arterială, valorile crescute ale glicemiei sau colesterolul mărit.

Aceste probleme pot evolua mult timp fără simptome evidente. O persoană se poate simți perfect sănătoasă, deși are valori care necesită monitorizare și intervenție medicală.

În plus, amânarea consultațiilor poate însemna pierderea unor oportunități de diagnosticare timpurie pentru anumite afecțiuni.

OCDE arată că utilizarea mai redusă a serviciilor medicale preventive se numără printre factorii care contribuie la diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește rezultatele de sănătate.

Totuși, trebuie precizat că accesul la medic nu este singurul element care influențează aceste diferențe. Biologia, stilul de viață, condițiile de muncă, veniturile și alți factori sociali au, de asemenea, un rol important.

Femeile merg mai des la medic pentru că sunt mai atente la sănătate?

O explicație frecvent întâlnită este că femeile sunt mai preocupate de sănătatea lor și solicită mai repede ajutor medical.

Datele statistice confirmă că, în multe situații, femeile folosesc mai frecvent serviciile medicale. Totuși, această diferență nu trebuie transformată într-o regulă absolută.

Femeile au și nevoi medicale specifice, legate de sănătatea reproductivă, sarcină și menopauză, care presupun consultații suplimentare.

În plus, femeile pot avea o povară mai mare a anumitor afecțiuni care necesită monitorizare, iar accesul la servicii medicale nu este întotdeauna egal pentru cele două categorii.

Prin urmare, frecvența mai mare a consultațiilor nu înseamnă automat că femeile sunt mai sănătoase sau că bărbații sunt întotdeauna mai neglijenți.

Un studiu publicat în 2020 în revista Journal of Epidemiology and Community Health, care a analizat datele populației daneze de peste 60 de ani, a constatat că bărbații erau mai predispuși decât femeile să nu utilizeze deloc serviciile de asistență medicală primară înainte de prima spitalizare pentru anumite afecțiuni grave.

Cercetătorii au observat și că, după un eveniment medical major, utilizarea serviciilor medicale creștea mai accentuat în rândul bărbaților. Cu alte cuvinte, unii dintre ei ajungeau să solicite mai mult ajutor abia după ce problema de sănătate devenea suficient de serioasă.

Ce îi poate ajuta pe bărbați să nu mai amâne vizita la medic

Specialiștii consideră că schimbarea acestui comportament presupune mai mult decât îndemnul de a merge la doctor.

Este important ca bărbații să înțeleagă că prevenția nu reprezintă un semn de slăbiciune, ci o modalitate de a avea grijă de propria sănătate.

Câteva măsuri simple pot face diferența:

• Programarea controalelor medicale periodice, în funcție de vârstă și de factorii individuali de risc.

• Discutarea deschisă cu medicul despre simptome, inclusiv despre cele considerate jenante.

• Solicitarea unei consultații atunci când apar simptome persistente sau modificări neobișnuite ale organismului.

• Monitorizarea tensiunii arteriale, a glicemiei și a colesterolului, atunci când este recomandată.

• Renunțarea la ideea că o problemă medicală trebuie ignorată până când devine insuportabilă.

De asemenea, familia și persoanele apropiate pot avea un rol important. În analiza sistematică dedicată participării bărbaților la screeningul medical, sprijinul partenerului a fost identificat drept unul dintre cei mai importanți factori care îi pot încuraja să participe la controale.

Concluzia cercetătorilor: a merge la medic nu este un semn de slăbiciune

Ideea că bărbații evită mai des medicul decât femeile are o bază reală în cercetările internaționale. Statisticile europene și studiile publicate în reviste medicale arată diferențe în utilizarea serviciilor de sănătate, în special în ceea ce privește consultațiile preventive și medicina primară.

Explicațiile sunt însă complexe. Teama de diagnostic, rușinea, minimalizarea simptomelor, lipsa timpului și anumite modele culturale despre masculinitate pot contribui la amânarea consultațiilor.

Nu toți bărbații se comportă la fel, iar diferențele dintre sexe se modifică în funcție de vârstă, afecțiuni și contextul social.

Un lucru rămâne însă important: ignorarea unei probleme nu o face să dispară. Un control medical făcut la timp poate oferi informații esențiale despre starea organismului și poate ajuta la identificarea unor afecțiuni înainte ca acestea să producă probleme mai mari.