Orice încetinire a creşterii impulsionate de AI trebuie evaluată la adoptarea măsurile anti-inflaţie, avertizează șefa FMI

Băncile centrale din întreaga lume vor trebui să ia în considerare orice încetinire a creşterii determinate de AI când evaluează primii paşi în lupta lor pentru contracararea inflaţiei, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Temerile privind dependenţa de boom-ul investiţiilor AI şi evaluările ridicate ale acţiunilor companiilor tehnologice afectează pieţele din întreaga lume, a declarat Georgieva la sediul FMI din Washington. Oficialul a adăugat: „evoluţiile financiare fluctuează şi tendinţa probabil va continua, iar volatilitatea complică misiunea băncilor centrale, într-un moment în care riscurile la adresa stabilităţii preţurilor sunt în creştere”.

Bursele au scăzut miercuri şi joi pe plan global, iar dolarul s-a depreciat, după ce în SUA democraţii au obţinut majoritatea atât în Senat, cât şi în Camera Reprezentanţilor, în alegerile de la jumătatea mandatului, alimentând temerile că avansul rapid al sectorului AI ar putea fi încetinit de verificările autorităţilor de reglementare.

Acţiunile companiilor din sectorul AI au început rapid să scadă, ceea ce a pus presiune pe dolar, în timp ce criptomonedele s-au depreciat, pe fondul temerilor că vor urma reglementări mai dure în acest domeniu. Obligaţiunile au avut evoluţii bune, investitorii căutând active mai puţin volatile.

Boom-ul AI a susţinut în ultimii ani avansul pieţelor bursiere globale, pe fondul cheltuielilor masive ale giganţilor tehnologici pentru construirea de centre de date şi extinderea capacităţii de procesare. Aceste evoluţii i-au făcut pe investitori extrem de sensibili la orice evenimente care ar putea bloca expansiunea rapidă a tehnologiei.

Georgieva a apreciat că boom-ul investiţiilor AI a stimulat creşterea în unele ţări, ajutând la compensarea şocului negativ provocat de majorarea cotaţiilor la ţiţei, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, dar, de asemenea, se adaugă presiunilor inflaţioniste şi temerilor privind stabilitatea financiară.

„Pentru multe economii în curs de dezvoltare, întrebarea esenţială este dacă pot adopta şi disemina inteligenţa artificială”, a afirmat luna trecută directorul adjunct al Departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul Fondului Monetar Internaţional, Era Dabla-Norris.

FMI estimează că o adoptare eficientă a inteligenţei artificiale ar putea adăuga până la 0,5% la creşterea economică globală anuală, pe termen mediu. „Însă, până în prezent, dovezile privind productivitatea la nivel agregat sunt mult mai modeste”, a precizat Dabla-Norris.

„Dacă va exista o încetinire a creşterii impulsionate de AI, va trebui luată în calcul de bănci când evaluează măsurile pentru contracararea inflaţiei”, a declarat şeful FMI.

Gina Hinojosa, guvernatoarea aleasă a statului Texas, a declarat joi că acest stat american, sub administraţia sa, va adopta legi pentru a proteja locuitorii în ceea ce priveşte centrele de date, invocând impactul acestora asupra comunităţilor rurale.

Datorită abundenţei de rezerve energetice, terenurilor relativ ieftine şi politicilor favorabile afacerilor, Texasul a devenit una dintre regiunile de frunte din lume în ceea ce priveşte dezvoltarea centrelor de date.

Administraţia preşedintelui Donald Trump a susţinut puternic extinderea centrelor de date în SUA, prezentând-o drept o prioritate naţională, dar oamenii se opun din ce în ce mai mult unor astfel de proiecte, invocând îngrijorări legate de cererea mare de energie electrică, consumul de apă, impactul asupra faunei sălbatice şi accesul public la terenurile federale, scrie Reuters.

Şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estima luna trecută că inteligenţa artificială ar putea adăuga 0,4% – 1,2% la creşterea anuală a productivităţii în ţările membre. Cu toate acestea, economistul-şef al OCDE, Stefano Scarpetta, a subliniat că utilizarea AI la locul de muncă rămâne în urma utilizării acesteia de către consumatori, fiind adoptată doar într-o măsură limitată când vine vorba de funcţiunile de bază ale companiilor. „Există un decalaj semnificativ între expunerea la această tehnologie şi utilizarea ei efectivă”, a spus Scarpetta.

FMI estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial ar putea fi expuse impactului inteligenţei artificiale, pe fondul înmulţirii ştirilor privind concedieri de amploare.

Dabla-Norris a avertizat că angajaţii tineri şi cei aflaţi la început de carieră ar putea fi deosebit de vulnerabili dacă inteligenţa artificială preia sarcini prin care angajaţii dobândesc, în mod tradiţional, experienţă profesională.