Burnout-ul, în centrul simpozionului interdisciplinar "PsyConnect'' organizat la Miercurea-Ciuc

Zeci de psihologi şi medici au participat miercuri, la Miercurea-Ciuc, la cea de-a doua ediţie a simpozionului interdisciplinar „PsyConnect”, care a fost dedicat fenomenului burnout şi efectelor acestuia asupra sănătăţii.

Evenimentul intitulat PsyConnect 2.0 a fost organizat la Casa de Studii „Jakab Antal” din municipiu de filiala Harghita a Colegiului Psihologilor din România, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, şi a avut ca temă „Fenomenologia BURNOUT: indicaţii psihologice şi psihiatrice”, potrivit Agerpres.

Preşedinta filialei Harghita a Colegiului Psihologilor din România, Ionela Tudor, a declarat presei că tema a fost aleasă pornind de la ceea ce se întâmplă tot mai frecvent în realitatea zilelor noastre, unde suprasolicitarea generată de volumul mare de muncă, dorinţa de a atinge standarde ridicate de performanţă, dar şi responsabilităţile familiale şi sociale, pot duce la epuizare.

Potrivit acesteia, organizatorii au dorit ca ediţia din acest an să extindă colaborarea şi către alte instituţii, prin implicarea mai multor specialişti din sistemul medical.

„Ne dorim ca această activitate să aibă şi continuitate, deci nu să ne întâlnim doar să ne întâlnim şi să povestim despre ce presupune (burnout-ul n.red.) şi cum putem să facem ceva în a schimba această direcţie, ci de acum încolo, sperăm ca de mâine, să se mişte ceva pe partea aceasta, astfel încât oamenii plecând de aici să poată transmite şi altora informaţiile adunate, informaţii care consider că vor fi de un real folos pentru ei”, a arătat Ionela Tudor.

Prevenirea burnout-ului

Ea a subliniat că prevenirea burnoutului presupune şi implicarea managerilor instituţiilor, care trebuie să conştientizeze ce se întâmplă în astfel de situaţii şi să gestioneze echilibrat distribuirea sarcinilor şi responsabilităţilor către angajaţi.

La rândul său, medicul psihiatru Eliza Sîrbu, de la Spitalul de Psihiatrie din Tulgheş, a menţionat, referindu-se la instituţia unde lucrează, că personalul medical este predispus riscului de burnout, în contextul creşterii numărului de pacienţi, al complexităţii cazurilor şi al deficitului de personal.

Aceasta a explicat că la nivelul fiecărei instituţii sanitare se evaluează anual riscul de burnout, iar rezultatele trebuie să conducă, atunci când este cazul, la intervenţii instituţionale sau la sprijin individualizat, pentru persoana care necesită ajutor.

Dr. Eliza Sîrbu a arătat că, în multe cazuri, burnout-ul nu este depistat în fazele incipiente, când poate fi abordat prin intervenţie psihoterapeutică, ci este descoperit în stadii avansate, când este necesară intervenţia psihiatrică.

„Ce aduce nou acest simpozion este exact acest lucru: trecerea din partea aceasta de clinică, de cabinet, către clinică-spital. Şi este necesar să abordăm şi evoluţia burnout-ului, nu doar partea de început în care simt un surmenaj, ci partea în care se transformă mai departe într-o tulburare, de cele mai multe ori, din spectru afectiv. Pentru că rana psihologică, care iniţial este, dacă vreţi, din cauza volumului mare, al responsabilităţilor, se transformă mai târziu în senzaţia de inutilitate şi poate mai târziu merge către depresie. Aici este partea în care, practic, noi putem interveni, aici este de fapt unde găsim majoritatea persoanelor de la nivelul instituţiilor şi aici putem într-adevăr să adresăm acest fenomen”, a arătat specialista.

Semnele burnout-ului

Printre semnale de alarmă se numără anxietatea legată de începerea unei noi zile de muncă, pierderea interesului pentru activităţi care înainte ofereau satisfacţie, retragerea din viaţa socială sau dificultăţile de concentrare şi de luare a deciziilor.

În mesajul transmis participanţilor, preşedintele Colegiului Psihologilor din România, Constantin-Edmond Cracsner, a subliniat că burnoutul nu reprezintă doar o problemă individuală, ci poate fi expresia unor dezechilibre organizaţionale profunde, generate de volumul excesiv de muncă, lipsa resurselor, ambiguitatea responsabilităţilor sau de absenţa recunoaşterii profesionale.

„Ştim cu toţii că un profesionist epuizat poate deveni mai vulnerabil la erori, la dificultăţi de concentrare, la diminuarea capacităţii empatice şi, într-un final, la deteriorarea relaţiilor profesionale. De aceea consider că prevenirea epuizării profesionale trebuie să devină o componentă firească a culturii organizaţionale şi nu doar o intervenţie ocazională, activată doar atunci când problemele au devenit imposibil de ignorat”, a transmis Constantin-Edmond Cracsner.

Programul PsyConnect 2.0

Programul PsyConnect 2.0 a inclus mai multe prezentări din domeniul medical şi workshopuri de psihologie, iar participanţii au fost implicaţii în exerciţii, analiza unor studii de caz şi discuţii privind identificarea şi gestionarea fenomenului burnout.

Componenta medicală a simpozionului a fost coordonată de prof. univ. dr. Adriana Mihai şi conf. univ. dr. Andreea Sălcudean, ambele de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş.

Organizatorii au precizat că la eveniment au participat şi specialişti din alte judeţe, cum ar fi Covasna, Braşov, Sălaj şi Mureş, precum şi din Bucureşti, conferind simpozionului un caracter regional.