În ședința din 30 octombrie 2026, Guvernul României a adoptat o serie de acte normative care vizează mai multe domenii de interes public. Printre acestea se numără măsuri legislative, hotărâri și ordonanțe care pot avea impact asupra instituțiilor statului, economiei și vieții de zi cu zi a cetățenilor.
I. ORDONANȚE DE URGENȚĂ
1. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind sprijinul pentru asigurarea energiei termice în sezonul rece 2026–2027, unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care cuprinde o serie de măsuri pentru asigurarea energiei termice în sezonul rece, dar și reglementări care privesc autoritățile locale, instituții publice și unii operatori economici.
O parte din măsuri deschid accesul la finanțarea bancară a iernii pentru autoritățile locale solvabile. Astfel, prin derogări de la Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și Legea nr. 42/2026, autoritățile locale pot garanta, până la 31 martie 2027, împrumuturile care urmează a fi contractate de operatorii de termoficare din subordine care produc energie termică în sistem centralizat, pentru achiziția de combustibil necesar sezonului rece 2026-2027. Dacă unitățile administrativ-teritoriale au ele însele calitatea de operator, pot contracta direct, până la 31 decembrie 2026, împrumuturi de la instituțiile de credit în același scop.
Ambele operațiuni se derulează cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.
De asemenea, Ministerul Finanțelor poate acorda, pentru autoritățile locale fără acces real la creditul bancar, pe baza solicitărilor depuse până la 31 decembrie 2026, împrumuturi contractate în anii 2026-2027 din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita totală de 300 milioane lei, pentru producerea, transportul, distribuția și furnizarea agentului termic în sezonul rece 2026-2027, inclusiv plata facturilor restante și acoperirea pierderilor induse.
Prin derogare de la Legea nr. 273/2006, în anul 2026 unitățile administrativ-teritoriale pot utiliza excedentul bugetului local pentru care nu au fost încheiate angajamente legale și pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, a măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, iar disponibilitățile secțiunii de funcționare se utilizează cu prioritate pentru aceste servicii, precum și pentru finalizarea proiectelor finanțate în cadrul PNRR, cu asigurarea creditelor bugetare prin rectificare bugetară locală sau virări de credite. Această măsură mobilizează fonduri locale existente, fără impact asupra bugetului general consolidat.
O altă prevedere se adresează operatorilor economici și vizează, prin modificarea OUG 68/2025, prelungirea cu un an, până la 31 octombrie 2027 inclusiv, a suspendării sancțiunilor prevăzute pentru emiterea bonului fiscal fără codul de identificare al beneficiarului, numărul de identificare al bonului și datele în format cod QR. Termenul actual expiră la 1 noiembrie 2026, iar etapele tehnice obligatorii — legislația secundară, dezvoltarea software, testarea tuturor modelelor de aparate la ICI București, instalarea noului soft pe circa 1.000.000 de aparate de marcat — nu pot fi finalizate până atunci.
OUG modifică și completează, de asemenea, Legea nr. 183/2026 privind închiderea operaţională şi financiară a PNRR, aducând câteva intervenții punctuale acesteia. Tot legat de PNRR, OUG prevede ca Proiectele de infrastructură spitalicească eliminate din PNRR să fie preluate la finanțare în Programul Sănătate 2021-2027, gestionat de MIPE, cu încadrarea în alocarea programului. Totodată, coordonatorii de reformă și/sau investiții sunt obligați să transmită Ministerului Finanțelor și MIPE raportarea aferentă investițiilor aflate în coordonare care nu se mai finanțează din componenta de asistență financiară nerambursabilă a PNRR, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2026.
Actul normativ completează și OUG nr. 87/2025 privind implementarea programelor naționale de lucrări publice derulate de MDLPA cu un mecanism în cascadă pentru utilizarea integrală a creditelor bugetare ale programului în 2026.
O altă măsură se referă la prima de carieră didactică, MIPE fiind autorizat ca, în perioada noiembrie-decembrie 2026, să alimenteze din fonduri externe nerambursabile suporturile electronice ale primei de carieră didactică pentru două categorii de beneficiari finali rămași nealimentați: personalul didactic validat în anul școlar/universitar 2025-2026, rămas în activitate în 2026-2027, cu suporturi electronice emise dar nealimentate, respectiv cel identificat în 2025-2026, rămas în activitate, pentru care suporturile nu au fost emise din cauza unor erori sau neconcordanțe în procesul de validare.
Prin modificarea OUG nr. 109/2022 referitoare la proiectele de infrastructură de apă și apă uzată finanțate din fonduri europene se permite finalizarea investițiilor de apă-canal prin forțele proprii ale operatorilor regionali, la costuri sub nivelul pieței, acolo unde contractele de lucrări nu pot fi duse la capăt. Astfel, extinde mecanismul lucrărilor executate în regie proprie de operatorii regionali de apă și apă uzată, reglementat pentru Programul operațional Infrastructură mare, și la Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă 2021-2027.
Altă prevedere vizează valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului. Se modifică Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru ca bunurile confiscate să fie preluate, administrate și valorificate mai rapid și mai eficient. Extinde metodele de valorificare a bunurilor mobile (licitație publică cu strigare, licitație on-line, agenții imobiliare, case de licitație, brokeri bursieri, site-uri specializate și platforme de comerț on-line, bursa de mărfuri, magazine proprii, consignație, vânzare directă, unități de colectare și valorificare a deșeurilor) și reglementează distinct valorificarea bunurilor imobile, pe baza rapoartelor de evaluare, cu posibilitatea vânzării directe dacă imobilul nu s-a valorificat într-un an; stabilește prețurile de pornire la licitațiile succesive (prețul de evaluare, apoi diminuat cu 25%, 50%, respectiv 75%) și procedurile prin ordin al președintelui ANAF.
O altă măsură se referă la taxa logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare — datorată pentru fiecare colet cu valoare comercială declarată sub 150 euro, intrat pe teritoriul României cu locul de începere a livrării în afara Uniunii Europene —, care se abrogă începând cu 1 noiembrie 2026. Măsura asigură coerența cadrului național cu noile mecanisme europene aplicabile acelorași fluxuri de colete — taxa vamală de 3 euro per articol și taxa de procesare de 2 euro per articol — și evită suprapunerea de obligații fiscale asupra acelorași colete.
2. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026
3. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026
Guvernul a aprobat astăzi prima rectificare bugetară din 2026, care asigură resurse suplimentare pentru tratamente și servicii medicale, plata pensiilor și funcționarea serviciilor publice locale, investiții. De asemenea, administrațiile locale primesc sprijin pentru reducerea datoriilor către furnizori.
Principalele coordonate ale rectificării bugetare:
1. Investițiile publice ajung la 170,1 miliarde de lei
• Bugetul investițiilor crește cu 900 de milioane de lei, la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB. Resursele susțin finalizarea proiectelor din PNRR și din fonduri europene. Sunt prevăzute mecanisme de redistribuire a fondurilor în funcție de progresul proiectelor și de necesarul de plată, în limitele bugetare aprobate.
2. Sprijin pentru proiectele cu finanțare europeană din agricultură
• Ministerul Agriculturii beneficiază de 1,47 miliarde de lei suplimentar pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă.
• După ajustarea celorlalte cheltuieli, bugetul ministerului crește net cu aproximativ 984 de milioane de lei.
3. Mai multe resurse pentru medicamente, tratamente și servicii medicale
• Bugetul asigurărilor de sănătate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, din care 3,2 miliarde de lei pentru medicamente, materiale sanitare și servicii medicale, inclusiv programe naționale de sănătate și decontarea serviciilor spitalicești.
• Separat, CNAS poate utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei reținute la începutul anului, din bugetul deja aprobat.
• Prin aceste două măsuri, sunt puse la dispoziția CNAS peste 7,1 miliarde de lei pentru acoperirea necesarului de cheltuieli.
4. Finanțare suplimentară pentru serviciile de ambulanță și urgențe
Prin bugetul Ministerului Sănătății sunt alocate suplimentar 774 de milioane de lei pentru servicii medicale esențiale:
• 183 de milioane de lei pentru drepturile salariale ale personalului serviciilor județene de ambulanță;
• 200 de milioane de lei pentru funcționarea UPU/SMURD din spitalele autorităților locale;
• 391 de milioane de lei pentru acțiuni și programe de sănătate în spitalele din subordinea Ministerului Sănătății.
Sunt deblocate și aproximativ 500 de milioane de lei reținute inițial în bugetul ministerului. Aceste măsuri susțin continuitatea asistenței medicale și funcționarea serviciilor de urgență.
5. Peste 2,8 miliarde de lei în plus pentru susținerea serviciilor sociale, educației, echilibrarea bugetelor locale și stingerea restanțelor.
• Sunt asigurate 106,6 milioane de lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiile lunare.
• Sunt suplimentate fondurile pentru protecția copilului, centrele destinate adulților cu handicap și serviciile de îngrijire a persoanelor vârstnice.
• Învățământul preuniversitar de stat beneficiază de 83,9 milioane de lei în plus pentru finanțarea de bază, prin bugetele locale. De asemenea, s-au alocat suplimentar aproximativ 125 de milioane de lei pentru Programul pentru școli, destinat elevilor.
6. Fonduri în sumă de 2 miliarde de lei pentru reducerea blocajelor de plată din economia locală
• Din suplimentarea destinată bugetelor locale, 2 miliarde de lei sunt alocate unui mecanism de stingere a plăților restante.
• Datoriile administrațiilor către furnizori sunt compensate cu obligațiile fiscale restante ale acestora, în condițiile ordonanței.
• Mecanismul vizează inclusiv furnizorii de bunuri și lucrări, termoficarea, transportul public și spitalele din rețeaua autorităților locale.
• Efectul urmărit este reducerea datoriilor în lanț și susținerea funcționării serviciilor publice și a companiilor implicate.
7. Sunt asigurate resurse pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului
• Transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, pentru susținerea plății pensiilor.
• Prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne sunt asigurate 563 de milioane de lei pentru drepturile de pensie din luna decembrie.
• Alocările acoperă drepturile existente și obligațiile de plată ale statului.
Rectificarea bugetară aprobată de Guvern redistribuie resursele în funcție de execuția bugetară și de necesarul până la finalul anului. Alocările estimate că nu vor fi utilizate sunt ajustate, iar cheltuielile totale ale bugetului general consolidat se reduc cu 1,2 miliarde de lei față de programul anterior rectificării.
Prioritatea Guvernului este finanțarea serviciilor de care oamenii depind, respectarea obligațiilor de plată și finalizarea investițiilor, cu păstrarea disciplinei bugetare.
II. HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea unor măsuri necesare pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi securitate a Sistemului Electroenergetic Naţional în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027
Prin actul normativ adoptat de Guvern se constituie Comandamentul energetic de iarnă și se are în vedere aplicarea unor măsuri necesare funcționării în condiții de siguranță și securitate a Sistemului Electroenergetic Național (SEN), măsuri de siguranță pe piața de energie electrică de către Transelectrica, în perioada 1 noiembrie – 31 martie 2027.
Măsurile sunt necesare pentru pregătirea sectorului energetic pentru sezonul rece, în contextul secetei hidrologice prelungite, al incertitudinilor privind disponibilitatea resurselor și a capacităților de producție, precum și al riscului apariției unor fenomene meteorologice extreme. Creșterea consumului de gaze naturale în perioadele cu temperaturi scăzute poate afecta presiunea din rețeaua de transport și alimentarea centralelor electrice pe gaze, ceea ce impune coordonarea permanentă între Transelectrica și Transgaz.
Organizarea și atribuțiile Comandamentului energetic de iarnă
Comandamentul va monitoriza funcționarea SEN și a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale, va identifica disfuncționalitățile și va stabili măsurile operative, altele decât cele administrative, privind siguranța funcționării celor două sisteme și stocurile de combustibil. Acesta va informa Guvernul, ori de câte ori situația o impune, asupra măsurilor stabilite și a problemelor care nu pot fi soluționate în cadrul său.
Din componența Comandamentului vor face parte reprezentanți ai Ministerului Energiei, ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ai Administrației Naționale „Apele Române”, ai operatorilor de transport și de sistem, ai operatorilor relevanți din sectoarele energiei electrice și gazelor naturale, precum și ai OPCOM și ai Bursei Română de Mărfuri. ANRE participă în calitate de membru observator.
Componența nominală se stabilește prin ordin al ministrului energiei, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii. Măsurile operative se pun în aplicare potrivit competențelor autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în domeniul energiei.
Principalele măsuri pentru sezonul rece
Actul normativ stabilește măsuri de pregătire, monitorizare și intervenție, cu accent pe următoarele direcții:
– Asigurarea resurselor energetice. Sunt prevăzute constituirea stocurilor de siguranță de cărbune, asigurarea unei rezerve energetice minime în lacurile de acumulare și realizarea unui stoc de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare. Extracția din depozite este avută în vedere gradual și uniform, astfel încât să fie menținut un stoc satisfăcător în februarie–martie 2027 și să fie susținută alimentarea centralelor inclusiv în perioadele de ger.
– Disponibilitatea capacităților de producție. Măsurile includ efectuarea lucrărilor de mentenanță, accelerarea reparațiilor la CET Vest, pregătirea CET Paroșeni și susținerea punerii în funcțiune a capacităților de la Mintia și a grupurilor de cogenerare de la Palas, Brazi și Arad. Sunt prevăzute demersuri la Comisia Europeană pentru obținerea acordului privind menținerea în exploatare comercială a patru grupuri pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, trei la Rovinari și unul la Turceni.
– Siguranța rețelelor și intervenția rapidă. Se urmărește asigurarea mentenanței rețelelor de transport și distribuție, înlocuirea soluțiilor provizorii cu soluții definitive, asigurarea echipelor de intervenție, a materialelor, a accesului la instalații și a surselor de alimentare de rezervă. Sunt avute în vedere racordarea noilor capacități de producție și stocare, flexibilitatea consumului și creșterea contractării energiei pe termen mediu și lung, cu respectarea principiilor pieței.
– Continuitatea alimentării cu energie termică. Sunt vizate asigurarea combustibililor necesari și efectuarea lucrărilor de mentenanță pentru sistemele centralizate de termoficare, precum și accelerarea modernizării rețelei din București. Aceste măsuri urmăresc limitarea riscului substituirii încălzirii centralizate prin consum suplimentar de energie electrică și gaze naturale.
– Gestionarea incidentelor și protejarea consumatorilor. Este prevăzută informarea fără întârziere a concedentului și a structurilor competente ale MAI despre întreruperile sau riscurile de întrerupere, cu actualizări până la remediere. Sunt prevăzute identificarea stațiilor de carburanți esențiale și prioritizarea realimentării lor, precum și activarea planurilor de urgență și de pregătire pentru riscuri, în situațiile aplicabile. Protejarea alimentării cu gaze a producătorilor de energie termică eligibili se realizează în condițiile cadrului aplicabil clienților protejați.
2. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 782/2026 privind punerea în aplicare a unor măsuri de siguranţă pe piaţa de energie electrică
Executivul a prelungit cu 30 de zile, până la data de 30 noiembrie 2026, posibilitatea ca Transelectrica să pună în aplicare de măsuri de siguranță pe piața de energie electrică.
Până la momentul actual, nu a fost necesar ca Transelectrica să pună în aplicare Normativul de limitare a consumului de energie electrică, Sistemul electroenergetic național menținându-se în echilibru.
Astfel, în situația în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaților ori integritatea Sistemului Electroenergetic Naţional, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem în domeniul energiei electrice, este abilitată să pună în aplicare următoarele măsuri de siguranță, în următoarea ordine de prioritate:
– Creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;
– Pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;
– Reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;
– Reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;
– Limitarea în tranșe a consumului de energie electrică în condiții stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranșe, în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului Electroenergetic Naţional.
Prelungirea acestei măsuri a avut în vedere o serie de factori, precum:
– prognozele meteorologice pentru prima parte a lunii noiembrie indică valori ale temperaturilor în jurul celor normale pentru perioada respectivă în mare parte din țară. În aceste condiții, ținând cont și de valorile înregistrate în anii anteriori, pentru luna noiembrie se estimează că, la vârful de sarcină de seară, consumul de energie electrică poate ajunge la valori de până la 8.500 MW.
– estimarea că perioada de revenire a nivelului de utilizarea a râurilor la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii noiembrie.
– prognozele pentru luna noiembrie indică, în special în a doua jumătate a lunii, posibilitatea unor perioade lungi cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în SEN, suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor.
– prognoza debitului Dunării la intrare în tară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna noiembrie.
În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00 – 21:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie, existând un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum. De aceea, s-a stabilit ca aplicarea unor măsuri temporare de siguranță pe piața de energie electrică de către Transelectrica să se prelungească până la 30 noiembrie 2026.
3. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind prelungirea situaţiei de criză pe piaţa țițeiului şi/sau a produselor petroliere, respectiv benzină şi motorină, instituite prin Legea nr. 162/2026 privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuţiei de solidaritate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de protecţie a economiei, populaţiei şi de funcţionare a pieţei energiei
Durata situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină, se prelungește cu trei luni, respectiv de la 1 noiembrie 2026 până la 1 februarie 2027, potrivit Hotărârii adoptate de Guvern.
Aceste măsuri aplicate și în prezent au generat beneficii. Potrivit analizelor Ministerului Energiei, la treapta de 25%, diminuarea accizei este de 701,07/1.000 de litri, respectiv 0,85lei/litru cu TVA. La prețul mediu standard al motorinei de 10,9 lei (în data de 12 octombrie 2026), în lipsa prelungirii măsurilor prețul ar crește de la 1 noiembrie 2026, în condițiile de piață neschimbate, la circa 11,75 lei/litru. Pentru un plin de 50 de litri, diferența este de circa 42 de lei.
În această perioadă vor fi aplicate în continuare următoarele măsuri:
– Mecanismul de diminuare a accizei la motorina standard continuă pe segmentele bilunare cuprinse între 1 noiembrie 2026 și 31 ianuarie 2027, cu aceeași perioadă de referință fixă, aceleași praguri și aceleași trepte de diminuare. Acest mecanism este autoreglabil și se stabilește în funcție de variația cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) și a prețului mediul la pompă.
– Limita adaosului comercial rămâne valoarea medie anuală din 2025, majorată o singură data cu rata inflației. Respectarea acesteia se verifică ca medie pe întreaga durată a situației de criză, inclusiv perioada prelungită;
– Contribuția pe venituri excepționale se datorează pentru lunile noiembrie 2026-ianuarie 2027, cu declarare și plată până la data de 25 a fiecăreia din lunile următoare;
– Regimul acordului prealabil pentru exporturi și livrări intracomunitare, derogarea privind conținutul de biocarburant, obligațiile de raportare și regimul contravenționale se aplică în continuare.
4. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 751/2026 privind acordarea unui sprijin financiar de urgenţă în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru suprafeţele cultivate cu porumb şi/sau floare a soarelui afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025
Guvernul a aprobat modificarea mecanismului de calcul al sprijinului financiar de urgență acordat fermierilor pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din anul 2025.
Măsura vizează compensarea pierderilor de venit cauzate direct de secetă culturilor de porumb și floarea-soarelui, pe baza unor date verificate. Totodată, raportarea plăților la suprafețele confirmate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) asigură utilizarea corectă a fondurilor publice.
Hotărârea aprobată modifică și completează HG nr. 751/2026. Noile prevederi corectează aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate și stabilesc o formulă unitară de calcul.
Astfel, suma totală acordată fiecărui beneficiar se va calcula prin înmulțirea grantului pe hectar cu suprafața determinată de APIA în urma tuturor controalelor efectuate în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025.
Modificarea este necesară întrucât suprafața declarată de beneficiar în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor poate fi diferită de cea determinată de APIA. Noua formulă asigură calcularea sprijinului în raport cu suprafața confirmată prin verificări.
Cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii rămân valabile din punctul de vedere al eligibilității. Sumele cuvenite beneficiarilor vor fi stabilite și plătite potrivit noii formule de calcul.
De asemenea, actul normativ introduce și o definiție unitară a „gradului de afectare”, Aceasta reprezintă valoarea procentuală înscrisă în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor.
5. HOTĂRÂRI DE GUVERN privind eliberări/numiri de prefecți și/sau subprefecți
HG numiri/eliberări prefecți și suprefecți
Guvernul a aprobat o serie de hotărâri prin care au fost eliberați din funcție și numiți mai mulți prefecți și subprefecți. Persoanele numite în funcția de prefect sau subprefect îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de Codul administrativ.
Eliberări din funcția de prefect
· Domnul Albu Nicolae a fost eliberat din funcția de prefect al județului Alba.
· Domnul Pașca Mihai a fost eliberat din funcția de prefect al județului Arad.
· Domnul Nedelcu Darius-Sebastian a fost eliberat din funcția de prefect al județului Argeș.
· Doamna Negru Andreea a fost eliberată din funcția de prefect al județului Bacău.
· Domnul Dragoș Marcel-Daniel a fost eliberat din funcția de prefect al județului Bihor.
· Domnul Dolha Nechita-Stelian a fost eliberat din funcția de prefect al județului Bistrița-Năsăud.
· Doamna Curelariu Raluca-Ștefania a fost eliberată din funcția de prefect al județului Botoșani.
· Domnul Dobrescu Florin-Sergiu a fost eliberat din funcția de prefect al județului Brăila.
· Domnul Dimian Leonard a fost eliberat din funcția de prefect al județului Buzău.
· Domnul Gâfu Cristian a fost eliberat din funcția de prefect al județului Caraș-Severin.
· Doamna Forna Maria a fost eliberată din funcția de prefect al județului Cluj.
· Domnul Picoiu Adrian-Teodor a fost eliberat din funcția de prefect al județului Constanța.
· Domnul Calomfirescu Marius a fost eliberat din funcția de prefect al județului Dâmbovița.
· Domnul Călinoiu Eugen-Costel a fost eliberat din funcția de prefect al județului Dolj.
· Domnul Răducan-Morega Corneliu a fost eliberat din funcția de prefect al județului Gorj.
· Domnul Széll Lörincz a fost eliberat din funcția de prefect al județului Hunedoara.
· Domnul Tănăsescu Mihai-Andrei a fost eliberat din funcția de prefect al județului Ialomița.
· Domnul Dolachi-Pelin Constantin a fost eliberat din funcția de prefect al județului Iași.
· Domnul Stauder Rudolf a fost eliberat din funcția de prefect al județului Maramureș.
· Domnul Pavel Cristinel a fost eliberat din funcția de prefect al județului Mehedinți.
· Doamna Apostol Maria a fost eliberată din funcția de prefect al județului Neamț.
· Domnul Nicolae Ștefan a fost eliberat din funcția de prefect al județului Olt.
· Domnul Nicodim Daniel a fost eliberat din funcția de prefect al județului Prahova.
· Domnul Bîrsan Cristian-Claudiu a fost eliberat din funcția de prefect al județului Sălaj.
· Domnul Crețu Mircea-Dorin a fost eliberat din funcția de prefect al județului Sibiu.
· Domnul Păstrăv Bogdan-George a fost eliberat din funcția de prefect al județului Suceava.
· Doamna Mitran-Piticu-Niculae Valentina-Veronica a fost eliberată din funcția de prefect al județului Teleorman.
· Domnul Finta Paul a fost eliberat din funcția de prefect al județului Timiș.
· Domnul Terente Eugen a fost eliberat din funcția de prefect al județului Tulcea.
· Domnul Șerban Andrei a fost eliberat din funcția de prefect al județului Vaslui.
· Domnul Macovei Liviu-George a fost eliberat din funcția de prefect al județului Vrancea.
· Domnul Nistor Andrei a fost eliberat din funcția de prefect al municipiului București.
Eliberări din funcția de subprefect
· Doamna Olariu Daniela a fost eliberată din funcția de subprefect al județului Brașov.
· Domnul Udrea Flaviu-Dacian a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Cluj.
· Domnul Paris Dumitru a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Constanța.
· Domnul Dulanyi-Balogh Szilárd a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Covasna.
· Domnul Rădoi Teodor-Viorel a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Dâmbovița.
· Domnul Celmare Marius-Constantin a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Galați.
· Domnul Alexandru Ionuț-Ciprian a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Giurgiu.
· Domnul Burjan-Andrei Bogdan-Sebastian a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Harghita.
· Domnul Țepeluș Marius a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Harghita.
· Domnul Bucșă Iulian-Florin a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Iași.
· Domnul Stamate Cristian a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Ilfov.
· Doamna Petruț Margareta-Ildiko a fost eliberată din funcția de subprefect al județului Maramureș.
· Domnul Jugan Iulian a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Neamț.
· Domnul Mihai Adrian a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Olt.
· Domnul Moise Lucian a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Prahova.
· Domnul Soare Marius a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Prahova.
· Domnul Beseni Cristian-Valer a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Satu Mare.
· Doamna Albu Andra-Maria a fost eliberată din funcția de subprefect al județului Sibiu.
· Doamna Oneț Liliana a fost eliberată din funcția de subprefect al județului Timiș.
· Domnul Stănculescu Victor-George a fost eliberat din funcția de subprefect al județului Vâlcea.
Numiri în funcția de prefect
· Domnul Mureșan Corneliu a fost numit în funcția de prefect al județului Alba.
· Domnul Sulincean Marius-Mircea a fost numit în funcția de prefect al județului Arad.
· Domnul Ivancea Valentin a fost numit în funcția de prefect al județului Bacău.
· Domnul Pavel Emilian a fost numit în funcția de prefect al județului Bihor.
· Domnul Cioarba Teofil-Iulian a fost numit în funcția de prefect al județului Bistrița-Năsăud.
· Domnul Șlincu Dan-Constantin a fost numit în funcția de prefect al județului Botoșani.
· Domnul Timofei Iulian a fost numit în funcția de prefect al județului Brăila.
· Doamna Sbîrnea Liliana a fost numită în funcția de prefect al județului Buzău.
· Domnul Dragomir Ioan a fost numit în funcția de prefect al județului Caraș-Severin.
· Domnul Cordoș Alexandru a fost numit în funcția de prefect al județului Cluj.
· Domnul Făgădău Decebal a fost numit în funcția de prefect al județului Constanța.
· Domnul Tănase Marian a fost numit în funcția de prefect al județului Dâmbovița.
· Domnul Durle Dumitru-Cosmin a fost numit în funcția de prefect al județului Dolj.
· Domnul Predescu Șerban a fost numit în funcția de prefect al județului Gorj.
· Doamna Ștefănie Maria a fost numită în funcția de prefect al județului Hunedoara.
· Domnul Marin Constantin a fost numit în funcția de prefect al județului Ialomița.
· Domnul Sălăjeanu Florian-Valeriu a fost numit în funcția de prefect al județului Maramureș.
· Domnul Isuf Constantin-Alin a fost numit în funcția de prefect al județului Mehedinți.
· Domnul Grigorean Vlad a fost numit în funcția de prefect al județului Neamț.
· Domnul Albotă Emil-Florin a fost numit în funcția de prefect al județului Olt.
· Doamna Bozianu Nicoleta-Cătălina a fost numită în funcția de prefect al județului Prahova.
· Domnul Pura Dorin-Alexandru a fost numit în funcția de prefect al județului Sălaj.
· Domnul Giubega Gheorghe-Florian a fost numit în funcția de prefect al județului Sibiu.
· Domnul Andronachi Traian a fost numit în funcția de prefect al județului Suceava.
· Domnul Rababoc Benone a fost numit în funcția de prefect al județului Teleorman.
· Domnul Pau Radu-Adrian a fost numit în funcția de prefect al județului Timiș.
· Domnul Moscu Doru a fost numit în funcția de prefect al județului Tulcea.
· Domnul Popica Eduard-Andrei a fost numit în funcția de prefect al județului Vaslui.
· Domnul Oprea Mihai a fost numit în funcția de prefect al județului Vâlcea.
Numiri în funcția de subprefect
· Domnul Tulpan Olimpiu-Adrian a fost numit în funcția de subprefect al județului Bacău.
· Domnul Cucu Sebastian a fost numit în funcția de subprefect al județului Covasna.
· Domnul Pistol Marian a fost numit în funcția de subprefect al județului Covasna.
· Domnul Constantin Ionuț-Constantin a fost numit în funcția de subprefect al județului Dâmbovița.
· Domnul Dimen Zsombor-Gabriel a fost numit în funcția de subprefect al județului Harghita.
· Doamna Prodan Isabela a fost numită în funcția de subprefect al județului Harghita.
· Domnul Széll Lörincz a fost numit în funcția de subprefect al județului Hunedoara.
· Domnul Cîmpeanu Alexandru a fost numit în funcția de subprefect al județului Mureș.
· Domnul Vulc Cornel-Cristian a fost numit în funcția de subprefect al județului Mureș.
· Domnul Lungu Robert-Paul-Dimitrios a fost numit în funcția de subprefect al județului Prahova.
· Domnul Tănase Mircea-Adi a fost numit în funcția de subprefect al județului Prahova.
· Domnul Bercea Vasile a fost numit în funcția de subprefect al județului Satu Mare.
· Domnul Iancu Mihai-Radu a fost numit în funcția de subprefect al județului Satu Mare.
· Domnul Spătaru Cristian-Eugen a fost numit în funcția de subprefect al județului Vrancea.
· Domnul Șuhan Valeriu-Nicolae a fost numit în funcția de subprefect al municipiului București.
6. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile
Hotărârea clarifică regimul garanțiilor nerevendicate din Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) și stabilește modul de calcul anual al acestora.
Noile prevederi completează Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, fără a modifica valoarea garanției și fără a introduce obligații noi pentru consumatori, comercianți sau producători.
Dreptul de recuperare a garanției SGR se păstrează și pentru ambalajele returnate după calculul anual al garanțiilor nerevendicate. Garanțiile nerevendicate vor fi calculate printr-o procedură bazată pe date, care asigură transparența și permite verificarea sumelor.
Până în prezent, cadrul de reglementare nu definea garanțiile nerevendicate și nu stabilea cum se determină valoarea acestora.
7. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2026 al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor
Guvernul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2026 al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), regie autonomă aflată sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Bugetul prevede venituri totale de 125,54 milioane de lei și cheltuieli totale de 122,06 milioane de lei. Veniturile sunt estimate să crească cu 0,26%, iar cheltuielile să scadă cu 0,26%, față de anul 2025.
Profitul brut estimat este de 3,48 milioane de lei, în creștere cu 22,47% față de anul trecut. Profitul net este prognozat la 2,90 milioane de lei. Bugetul prevede virarea integrală a acestuia la bugetul de stat.
Câștigul mediu lunar pe salariat, calculat pe baza cheltuielilor de natură salarială, este estimat la 8.211 lei, cu 0,99% peste nivelul realizat în 2025. Numărul mediu de salariați prevăzut pentru 2026 este de 945. Cheltuielile totale cu personalul sunt estimate la 96,57 milioane de lei, în scădere cu 2,15%.
Pentru asigurarea veghei meteorologice și cercetarea schimbărilor climatice, bugetul include transferuri de la bugetul de stat de 108,98 milioane de lei. Aceste fonduri susțin activitățile de protejare a oamenilor și bunurilor împotriva fenomenelor meteorologice periculoase. Veniturile din servicii meteorologice, studii și cercetări sunt estimate la 15,65 milioane de lei.
Cheltuielile pentru investiții sunt prevăzute la 97,60 milioane de lei. Din această sumă, 88,55 milioane de lei sunt prevăzute pentru extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național. Pentru continuarea proiectului, se propune finanțarea prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027.
Alte investiții vizează modernizarea și reabilitarea infrastructurii meteorologice, inclusiv la sediul Direcției Meteorologice Regionale Dobrogea și la stațiile Ceahlău Toaca, Vârful Omu și Vlădeasa.
ANM nu înregistrează plăți restante și nu prevede acumularea acestora în 2026.
8. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2026 al Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Pentru anul 2026 sunt estimate venituri totale de 107,59 milioane lei, în creștere cu 8,82% față de anul precedent, și cheltuieli de 93,02 milioane lei, în creștere cu 21,11%. AACR estimează astfel un profit de 14,57 milioane lei, mai mic decât cel realizat în 2025, în principal ca urmare a creșterii cheltuielilor de funcționare și de personal, inclusiv pentru ocuparea unor posturi necesare îndeplinirii atribuțiilor în domeniul securității cibernetice.
Bugetul prevede și investiții de 8,73 milioane lei, finanțate integral din surse proprii, fără impact asupra bugetului general consolidat. Proiectul a fost aprobat de Consiliul de Administrație al AACR și se propune adoptarea acestuia de către Guvern
9. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2026 al Societăţii Naţionale „Aeroportul Internaţional Timişoara -Traian Vuia” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
Hotărârea de Guvern a fost adoptată.
10. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2026 al Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, regie autonomă de interes naţional aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului
Guvernul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2026 al Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului.
Bugetul prevede venituri totale de 513,55 milioane de lei și cheltuieli totale de aproximativ 472,66 milioane de lei.
Profitul brut estimat este de 40,90 milioane de lei, în creștere cu circa 16 % față de anul trecut. După plata impozitului pe profit, regia estimează un profit net de 24,44 milioane de lei, cu aproximativ 5 % peste rezultatul din 2025.
Cheltuielile cu salariile sunt prevăzute la 167,45 milioane de lei, în scădere cu circa 5 %. Numărul mediu de salariați estimat pentru 2026 este de 1.982.
Bugetul include cheltuieli pentru investiții de aproximativ 31,08 milioane de lei. Potrivit hotărârii, vor fi prioritizate lucrările strict necesare și urgente.
Pentru administrarea, întreținerea și conservarea bazei materiale de reprezentare și protocol este prevăzută suma de 61,98 milioane de lei, inclusă în bugetul total al regiei.
11. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru acţiuni de protocol necesare pentru desfăşurarea activităţilor de susţinere a candidaturii României pentru un nou mandat la Consiliul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, în cadrul Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-26), precum şi stabilirea unei derogări de la prevederile referitoare la indemnizaţia corespunzătoare de cazare din anexa la Hotărârea Guvernului nr.518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar
Executivul a aprobat o hotărâre care permite organizarea de activități de susținere a candidaturii României la Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (PP-26), programată să se desfășoare la Doha, în statul Qatar, în perioada 9-27 noiembrie 2026.
Activitățile de susținere a candidaturii României se vor realiza de către delegația ANCOM, configurată astfel încât să se asigure, în mod adecvat promovarea candidaturii României pentru un nou mandat la Consiliul UIT, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (PP-26). Din delegația ANCOM pot face parte și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României.
De asemenea, actul normativ aprobă cheltuielile pentru servicii organizare eveniment, cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT, constând în organizarea unei mese tradiționale oferite, în cadrul recepției, pentru aproximativ 1000 de persoane. Finanțarea cheltuielilor va fi asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM aferent anului 2026.
Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU/UIT) este agenția specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în anul 1865, fiind astfel și cea mai veche dintre agențiile specializate ONU. În prezent, UIT numără 194 de state membre și peste 1000 de reprezentanți ai sectorului privat și ai mediului academic.
12. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2026 al Regiei Autonome „Rasirom”, aflată sub autoritatea Serviciului Român de Informaţii
Guvernul a aprobat rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Regiei Autonome „Rasirom”, care prevede o creștere a principalilor indicatori economico-financiari. Astfel, veniturile totale se estimează la 1,16 miliarde lei, o creștere de circa 67% față de veniturile aprobate prin BVC, cheltuielile totale cresc tot cu circa 67%, la 1,05 miliarde lei, iar profitul se estimează a ajunge la peste 108 milioane lei.
Regia Autonomă „Rasirom” funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, susținându-și întreaga activitate din surse proprii, fără a beneficia de subvenții și transferuri de la bugetul de stat.
13. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR MARFĂ” – S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Guvernul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2026 al Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR MARFĂ” – S.A., care prevede venituri totale de 213,56 milioane lei și cheltuieli de 509,91 milioane lei, rezultând o pierdere estimată de 296,34 milioane lei.
Bugetul reflectă situația actuală a societății, aflată în proces de ieșire de pe piață, ca urmare a obligației de recuperare a ajutorului de stat declarat incompatibil de Comisia Europeană. Începând cu luna mai 2026, CFR Marfă nu mai deține licență de transport feroviar și nu mai desfășoară activități de transport de marfă.
Cheltuielile prevăzute vizează inclusiv administrarea patrimoniului, gestionarea obligațiilor financiare existente și efectele concedierilor colective.
Totodată, societatea nu are prevăzute investiții pentru anul 2026, fiind în curs demersurile pentru deschiderea procedurii de insolvență.
14. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Societatea Electrocentrale București S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei
Actul normativ prevede aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al societății pentru anul 2026, cu venituri totale estimate la circa 3,2 miliarde lei, din care aproximativ 3,15 miliarde lei reprezintă venituri din exploatare și peste 68 milioane lei venituri financiare.
Cheltuielile totale sunt estimate la circa 3,06 miliarde lei, dintre care cheltuielile cu bunuri și servicii reprezintă peste 2,3 miliarde lei, iar cheltuielile de natură salarială se ridică la aproximativ 272 milioane lei.
Societatea estimează un profit de peste 157 milioane lei la finalul anului 2026 și nu prevede înregistrarea unor plăți restante, situație similară celei din anul 2025.
În ceea ce privește drepturile salariale, acestea se mențin în anul 2026 la nivelul celor aflate în plată în anul 2025, fără majorări ale premiilor, primelor, bonusurilor și celorlalte drepturi de natură salarială.
Programul de investiții pentru anul 2026 este de 286,217 milioane lei, fiind destinat realizării unor obiective noi, lucrărilor de mentenanță și altor cheltuieli de investiții.
Totodată, societatea derulează trei proiecte majore finanțate prin Fondul pentru Modernizare, care vizează dezvoltarea unor capacități de cogenerare de înaltă eficiență la centralele București Sud, Progresu și Grozăvești. Valoarea estimată a celor trei investiții depășește 4,2 miliarde lei, fără TVA.
15. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Energiei
Actul normativ prevede aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al companiei pentru anul 2026, cu venituri totale estimate la 139,358 milioane lei, din care 137,658 milioane lei reprezintă venituri din exploatare și 1,7 milioane lei venituri financiare.
Cheltuielile totale sunt estimate la 106,651 milioane lei, din care cheltuielile cu personalul reprezintă 78,252 milioane lei, inclusiv cheltuieli de natură salarială în valoare de 74,427 milioane lei.
Compania estimează un profit brut de 32,707 milioane lei, neînregistrând pierderi sau plăți restante.
În ceea ce privește drepturile salariale, acestea se mențin în anul 2026 la nivelul celor aflate în plată la 30 noiembrie 2025, fără majorări ale premiilor, primelor, bonusurilor și celorlalte drepturi de natură salarială.
Totodată, bugetul a fost supus controlului financiar de gestiune, iar AMEPIP a confirmat încadrarea indemnizațiilor directorilor și administratorilor în plafoanele maxime legale.
16. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr.6/2026 la Licența de concesiunea nr. 3496/2002 a activității miniere de exploatare a lignitului din perimetrul Roșia de Jiu, județul Gorj
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
III. MEMORANDUMURI
1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea de către Guvern a ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat ale căror cheltuieli vor fi prezentate în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2027-2029
Memorandumul a fost aprobat de Guvern.
2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea creșterii cheltuielilor de natură salarială, ocupării posturilor vacante și a creșterii numărului de personal și a cheltuielilor de natură salarială ca urmare a dezvoltării activității, în conformitate cu dispozițiile art. XXXVI, alin. (2),(3) și (4) din OUG nr.89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, după caz, pentru 10 operatori economici
10 operatori economici care furnizează servicii comunitare de utilități publice vor putea face angajări pentru 52 de posturi vacante și vor putea înființa alte 63 de posturi, printr-un memorandum aprobat în ședința de guvern de astăzi.
În acest memorandum sunt prevăzute trei categorii de măsuri:
– majorarea cheltuielilor de natură salarială, în limita indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026, de 6,5%, cu un impact financiar de aproximativ 1,9 milioane de lei;
– ocuparea a 52 de posturi vacante existente la sfârșitul anului 2025, cu un impact financiar de 1,83 milioane de lei;
– înființarea a 63 de posturi noi, ca urmare a dezvoltării activității operatorilor economici, cu un impact financiar de 1,43 milioane de lei.
Impactul financiar total este de aproximativ 5,16 milioane pentru anul 2026, sumă care va fi suportată integral din veniturile proprii ale operatorilor economici, fără alocări suplimentare de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.
Cei 10 operatori economici își desfășoară activitatea în 8 județe – Argeș, Botoșani, Călărași, Cluj, Constanța, Neamț, Teleorman și Vâlcea – și activează în domenii esențiale pentru comunități, precum alimentarea cu apă și canalizarea, transportul public și lucrările de infrastructură rutieră.
Necesitatea suplimentării personalului este justificată de extinderea ariilor de operare, preluarea în exploatare a unor investiții finalizate, internalizarea unor activități și asigurarea continuității serviciilor publice.
Măsurile sunt condiționate de respectarea criteriilor de performanță financiară prevăzute de legislația în vigoare, adică operatorii economici trebuie să îndeplinească cerințele privind situația financiară, reducerea pierderilor și a plăților restante, după caz, iar cheltuielile suplimentare trebuie să fie acoperite din venituri proprii și reflectate în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate pentru anul 2026.
3. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea aplicării în anul 2026 de către OIL TERMINAL S.A. a prevederilor art. XXXVI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Memorandumul aprobat de Guvern are ca obiect majorarea cheltuielilor de natură salarială ale OIL TERMINAL S.A. cu suma de 1,752 milioane lei, corespunzătoare unei creșteri salariale de 6,5%, pentru perioada noiembrie–decembrie 2026.
Temeiul legal îl constituie art. XXXVI alin. (2) lit. a) și alin. (5) din O.U.G. nr. 89/2025, potrivit căruia operatorii economici care nu au înregistrat pierderi și plăți restante la 31 decembrie 2025 și nu prevăd asemenea situații în anul 2026 pot majora cheltuielile de natură salarială în limita indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026, pe baza unui memorandum inițiat de autoritatea publică tutelară și aprobat de Guvern.
OIL TERMINAL S.A. îndeplinește condițiile legale, înregistrând la 31 decembrie 2025 un profit net de 24,64 milioane lei, fără plăți restante, iar pentru anul 2026 estimează un profit brut de 15 milioane lei.
Având în vedere caracterul strategic al OIL TERMINAL S.A., recunoscut prin O.U.G. nr. 15/2001, majorarea propusă urmărește menținerea personalului calificat, asigurarea stabilității relațiilor de muncă și prevenirea unor eventuale conflicte de muncă ce ar putea afecta continuitatea operațiunilor de import-export de țiței și produse petroliere.
Potrivit fundamentării prezentate de societate, majorarea cheltuielilor de natură salarială este susținută din surse proprii și nu va afecta profitul brut de 15 milioane lei, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul 2026.
Prin memorandum se solicită aprobarea Guvernului pentru majorarea cheltuielilor de natură salarială cu 1,752 milioane lei, în vederea aplicării creșterii salariale de 6,5% în ultimele două luni ale anului 2026.
IV. NOTE
1. NOTĂ cu tema: Informarea Guvernului României privind Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” S.A.
Societatea Complexul Energetic Valea Jiului S.A. solicită sprijin urgent pentru încasarea sumei de 170,42 milioane lei, pentru lucrările executate în perioada mai–august 2025, și a sumei de 54,91 milioane lei aferentă lucrărilor preliminate pentru septembrie 2026, precum și pentru asigurarea integrală a finanțării prevăzute pentru anul 2026.
Potrivit Notei de informare, lipsa unei intervenții imediate poate transforma dezechilibrul financiar într-o situație cu risc major pentru siguranța publică, mediu și stabilitatea socială.
Complexul Energetic Valea Jiului S.A. beneficiază, până la finalul anului 2032, de ajutor de stat, autorizat de Comisia Europeană, în valoare totală de 3,93 miliarde lei, pentru punerea în siguranță, închiderea și ecologizarea minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan. Sumele se alocă lunar societății, pe baza decontului transmis.
Programul prevede finalizarea închiderii și ecologizării minelor Lonea și Lupeni până la sfârșitul anului 2026, iar a minelor Vulcan și Livezeni până la sfârșitul anului 2032.
V. INFORMĂRI
1. INFORMARE privind situaţiile în care sunt îndeplinite condiţiile pentru organizarea alegerilor locale parţiale
În cadrul ședinței de guvern a fost prezentată o informare elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, în care sunt prezentate situațiile în care sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale. Este vorba despre 34 de localități din 23 de județe în care sunt întrunite condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale locale pentru funcția de primar și de o subdiviziune administrativ-teritorială, respectiv sectorul 6 al municipiului București. De asemenea, există 7 situații în care ordinele prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar au fost atacate în instanță.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .