Florin Cîțu, fostul ministru de Finanțe, susține că intervențiile BNR de-a lungul anilor au împiedicat aprecierea leului și afirmă că, fără acestea, euro ar fi putut ajunge chiar sub pragul de 3 lei.
Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, critică politica monetară a BNR
Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, critică politica monetară a BNR și susține că inflația ridicată avantajează Guvernul prin creșterea PIB-ului nominal, iar Banca Națională ar putea fi nevoită să majoreze din nou dobânda.
Florin Cîțu afirmă că evoluția recentă a prognozelor economice indică o situație în care creșterea reală este revizuită în jos, în timp ce valoarea nominală a PIB-ului crește. În opinia sa, diferența ar fi explicată prin nivelul inflației mai ridicat decât cel estimat inițial.
„Guvernul are nevoie de inflație. Iar BNR, prin inacțiune, o acomodează. Bugetul pentru 2026 a fost construit cu o creștere economică reală de 1%. CNP (n.r. Comisia Națională de Strategie și Prognoză) a redus prognoza la doar 0,1% — și este singura instituție care mai vede creștere.
Partea interesantă: în același timp, CNP a majorat valoarea PIB-ului nominal. Cum poate scădea creșterea reală, dar crește PIB-ul nominal? Simplu: printr-o inflație mai mare decât cea estimată inițial. Un PIB nominal umflat reduce automat deficitul și datoria publică exprimate ca procent din PIB. Inflația ascunde astfel eșecul fiscal”, a scris fostul ministru de Finanțe.
Afirmațiile lui Florin Cîțu vine în contextul în care BNR a menținut în 2026 rata dobânzii de politică monetară la 6,50%
Afirmațiile lui Florin Cîțu vine în contextul în care BNR a menținut în 2026 rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, iar banca centrală a semnalat că inflația rămâne o problemă importantă pentru economie.
Fostul premier consideră că evoluția dobânzilor internaționale și presiunile de pe piața monetară ar putea determina BNR să înăsprească politica monetară.
„Numai că realitatea strică mereu planurile funcționarilor. Creșterea dobânzilor la nivel global pune BNR în dificultate, iar dobânzile de pe piața monetară au început deja să urce. Așa cum spun de câteva luni, următoarea mișcare a BNR va fi, cel mai probabil, o majorare a dobânzii, nu o reducere. Pentru că nu a majorat-o la momentul potrivit, va fi obligată să o facă într-o economie deja în recesiune.
Iar pentru ”specialiști”: ce se întâmplă cu moneda unei țări cu deficit mare, inflație ridicată și o bancă centrală obligată tardiv să înăsprească politica monetară? Place your bets”, a mai zis Cîțu.
Fostul prim-ministru critică și modul în care este prezentată evoluția leului
Fostul prim-ministru critică și modul în care este prezentată evoluția leului și susține că BNR ar fi intervenit de-a lungul anilor nu doar pentru a limita deprecierea monedei, ci și pentru a împiedica o apreciere prea puternică.
„P.S. Este fascinant cum românii sunt bombardați cu știri alarmiste despre „deprecierea leului”, dar nimeni nu le spune că BNR a intervenit ani la rând și în sens invers: a cumpărat valută și a împiedicat aprecierea leului. Fără aceste intervenții, cursul ar fi fost astăzi semnificativ mai mic. Sub 3 lei pe euro? Foarte probabil”, a încheiat Florin Cîțu, potrivit romaniatv.net.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .