VIDEO Se termină una dintre cele mai vechi autostrăzi din România: Marea "țeapă" dată de americani este reparată după 20 de ani

Lucrările pe tronsonul de 30,6 kilometri al Autostrăzii Transilvania (A3), între Nădăşelu şi Zimbor, au ajuns la un stadiu fizic de 99,2%, a anunţat miercuri directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, potrivit Agerpres.

Secţiunile dintre Nădăşelu şi Zimbor, aproape de finalizare

„Autostrada Transilvania (#A3): secţiunile dintre Nădăşelu şi Zimbor, aproape de finalizare (99,2%)! Pe cei 30,6 km ai şantierului cuprins între Nădăşelu şi Zimbor, constructorul român (UMB Spedition) este mobilizat cu 690 de muncitori şi 410 de utilaje”, a scris Pistol, pe Facebook.

Acesta a precizat că lucrările aflate în această etapă vizează, între altele, aşternerea pământului vegetal pe taluzul de debleu, profilarea taluzurilor, aşternerea stratului de uzură pe sectorul cuprins între kilometrii 17+857 şi 18+725, precum şi montarea parapetelor direcţionale, a indicatoarelor rutiere şi a bordurilor la parcări.

Se va circula continuu pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului şi Târgu Mureş, anunță Pistol

„După ce se vor încheia lucrările şi la cele două viaducte de pe traseu (Topa Mică şi Nădăşelu), aflate la un stadiu fizic de 86%, se va circula continuu pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului şi Târgu Mureş. Autostrada Transilvania aduce importante beneficii economice României şi optimizează rutele europene de transport”, a transmis Pistol pe reţeaua de socializare.

Valoarea contractului este de 1,625 miliarde de lei (fără TVA), iar finanţarea este asigurată prin Programul Transport (#PT) 2021-2027.

Autostrada care a început cu scandalul Bechtel

Unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din România, început în urmă cu 22 de ani cu americanii de la Bechtel, se apropie în sfârșit de finalizare. Tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, rămas ani întregi abandonat după rezilierea contractului cu Bechtel, este acum aproape complet asfaltat și ar putea fi deschis circulației în această toamnă.

Povestea Autostrăzii Transilvania a început oficial în 2003, când Compania Națională de Autostrăzi a încheiat cu compania americană Bechtel un contract pentru construirea autostrăzii Brașov–Cluj–Borș. Proiectul prevedea inițial aproximativ 415 kilometri de autostradă, iar valoarea contractului era estimată la 2,2 miliarde de euro. Contractul a fost atribuit fără licitație, prin negociere directă, o procedură care avea să genereze ulterior numeroase controverse.

Momentul semnării contractului a fost unul important și din punct de vedere geopolitic. România se afla în etapa finală a procesului de aderare la NATO, iar contractul cu Bechtel a fost semnat în decembrie 2003. Câteva luni mai târziu, la 29 martie 2004, România devenea oficial membră a Alianței Nord-Atlantice.

Lucrările au început în 2004, însă proiectul a avansat mult mai lent decât se anticipase. Contractul a fost renegociat în 2006, iar una dintre modificări a fost eliminarea responsabilității Bechtel pentru proiectarea autostrăzii. Renegocierea a dus, potrivit datelor prezentate ulterior, la o reducere de 126 de milioane de euro a valorii contractului.

În decembrie 2009 au fost inaugurați primii 42 de kilometri ai autostrăzii, între Turda și Gilău. Ulterior, Bechtel a mai finalizat aproximativ 10 kilometri, ajungând la un total de circa 52 de kilometri de autostradă construiți.

În același timp, pe tronsonul Suplacu de Barcău–Borș au fost executate lucrări importante, însă autostrada nu a fost finalizată. Unul dintre cele mai spectaculoase elemente rămase de la Bechtel a fost viaductul de la Suplacu de Barcău, construit peste lacul de acumulare și abandonat ulterior ani de zile.

Potrivit datelor prezentate de Televiziunea Română, statul român a plătit aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru cei 52 de kilometri finalizați de Bechtel. În 2013, contractul a fost reziliat, iar ulterior au fost deschise mai multe investigații privind modul în care a fost negociat și derulat contractul.

Mai mult, un raport al Ministerului Finanțelor din 2016, prezentat de Digi24, estima un prejudiciu de aproximativ 525,9 milioane de euro în legătură cu modul în care a fost negociat și derulat contractul dintre statul român și Bechtel în perioada 2003–2013.

În 2013, statul român a pus capăt contractului cu Bechtel. La acel moment, din cei 415 kilometri prevăzuți inițial, se putea circula doar pe aproximativ 52 de kilometri finalizați de compania americană. Pentru tronsonul Suplacu de Barcău–Borș, lucrările rămăseseră neterminate.