Mureșan a rezolvat deja guvernarea pe hârtie: scrisori cu sarcini pentru miniștri, în timp ce Cabinetului îi lipsesc voturile

Cu 170 de voturi declarate în acest moment și 233 necesare pentru învestire, premierul desemnat Siegfried Mureșan a trecut deja la etapa în care le explică miniștrilor propuși ce vor avea de făcut după instalarea la Palatul Victoria. Până să afle dacă va exista efectiv un Guvern Mureșan, cei 16 membri ai Cabinetului au primit duminică scrisori personalizate cu propria „misiune pentru România”, semnate de premierul desemnat și completate de mână cu familiarul „Dragă” și prenumele fiecăruia.

Mureșan a anunțat public că a transmis fiecărui ministru propus o asemenea scrisoare, în care sunt enumerate prioritățile portofoliului.

„Prioritățile Guvernului și ale fiecărui ministru sunt clare. Am transmis fiecărui membru al Guvernului pe care îl propun o scrisoare cu misiunea sa pentru România. Vreau ca fiecare dintre voi să știe exact ce va face acest guvern și care sunt prioritățile fiecărui ministru. Fiți activi. Fiți cu ochii pe guvern”, a transmis Siegfried Mureșan.

Problema mai puțin solemnă este aritmetica parlamentară. Premierul desemnat a declarat sâmbătă că PNL, USR și UDMR îi asigură în prezent 170 de voturi, în timp ce majoritatea necesară învestirii este de 233 de parlamentari. Guvernului îi lipsesc, așadar, 63 de voturi din susținerea anunțată până acum.

„Dragă Mihai”, „Dragă Andrea”, „Dragă Cătălin”

Scrisorile au aproape aceeași construcție. După formula protocolară tipărită („Stimate domnule” sau „Stimată doamnă”), Mureșan a adăugat de mână câte o formulă mai caldă: „Dragă Mihai”, „Dragă Sebastian”, „Dragă Diana”, „Dragă Andrea”, „Dragă Cătălin” și așa mai departe.

Urmează câteva paragrafe identice pentru toți miniștrii, în care premierul desemnat vorbește despre o Românie „prosperă”, „modernă”, „dreaptă” și „sigură”, despre reducerea birocrației, gestionarea atentă a banului public și reformarea statului.

Abia în partea a doua începe „misiunea” particulară a fiecărui ministru.

Mihai Dimian, propus la Educație și Cercetare, primește sarcina reducerii abandonului și absenteismului școlar, modernizării programelor și metodelor de predare, sprijinirii profesorilor și consolidării legăturii dintre școală, universități și piața muncii. Mureșan îi cere, de asemenea, investiții în cercetare și în „universități performante”.

Pentru Koppány Ötvös, propus la Cultură, misiunea este protejarea patrimoniului, îmbunătățirea accesului la cultură în orașele mici și mediul rural, susținerea artiștilor și profesionalizarea managementului instituțiilor culturale. Cultura ar urma să devină, potrivit scrisorii, și „un motor al dezvoltării economice și al turismului”.

Sebastian Burduja, nominalizat la Energie, este însărcinat cu dezvoltarea producției regenerabile, nucleare și pe gaz, creșterea capacităților de stocare, modernizarea rețelelor și exploatarea resurselor din Marea Neagră. Mureșan îi cere și consolidarea poziției României „ca furnizor și țară de tranzit în regiune”.

La Mediu, Diana Buzoianu primește o listă generoasă: combaterea tăierilor ilegale, gestionarea apei, creșterea rezilienței la schimbările climatice, reducerea poluării, reciclare și economie circulară, protejarea biodiversității și simplificarea administrației de mediu.

Darău trebuie să aducă investiții, Pîslaru să închidă PNRR, Turcan să pregătească salarizarea unitară

Pentru Irineu Darău, propus ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, obiectivul este atragerea investițiilor, dezvoltarea companiilor românești, susținerea antreprenoriatului, accelerarea digitalizării și reducerea barierelor administrative.

Dragoș Pîslaru, propus la Investiții și Proiecte Europene, este trimis direct la una dintre cele mai complicate teme ale viitorului Executiv: „închidem cu succes PNRR”, după care România ar trebui să pregătească un Plan de Parteneriat 2028–2034 și să negocieze „o alocare cât mai mare” în viitorul buget european.

La Muncă, Raluca Turcan primește printre obiective reluarea demersurilor pentru aprobarea unei legi a salarizării unitare, sprijinirea tinerilor și familiilor, creșterea accesului la locuințe și dezvoltarea serviciilor pentru persoanele vârstnice și cele cu dizabilități.

Cseke Attila, nominalizat la Dezvoltare, trebuie să accelereze investițiile locale, să finalizeze proiectele mature, să continue consolidarea clădirilor cu risc seismic și să dezvolte o politică națională de locuire accesibilă. În scrisoarea sa apare și o promisiune sensibilă pentru administrația publică: „introducem salarizarea și evaluarea în funcție de performanță”.

Drulă primește autostrăzi, Oana Gheorghiu spitale, Oana Țoiu Visa Waiver

La Transporturi, Cătălin Drulă este îndemnat să termine proiectele începute, să nu mai semneze contracte fără finanțare asigurată, să modernizeze calea ferată și să deschidă piața transporturilor concurenței. Finalul misiunii este unul foarte concret: „construim o țară conectată, de la autostrăzi la porturi și Dunăre”.

Pentru Oana Gheorghiu, propusă ministră a Sănătății, prioritățile sunt prevenția, medicina de familie, dezvoltarea infrastructurii spitalicești, asigurarea personalului medical și o distribuție mai bună a specialiștilor în zonele în care există deficit.

La Externe, Oana Țoiu trebuie să consolideze rolul României în UE și NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Printre obiectivele scrise negru pe alb se află și „finalizăm aderarea la OCDE și readucem România în programul Visa Waiver”.

Nazare primește misiunea fără taxe noi, Chiș – dosare care să nu se mai prescrie

Scrisoarea lui Alexandru Nazare, propus la Finanțe, conține poate unele dintre cele mai ușor măsurabile promisiuni. Mureșan îi cere reducerea deficitului „fără taxe noi”, o colectare mai bună și cheltuieli mai bine țintite. În plus, Guvernul promite că va păstra cota unică și va reduce TVA la 19% „atunci când bugetul o permite”.

Pentru Andrea Chiș, propusă la Justiție, tonul devine mai apăsat. Mureșan scrie că „intervențiile politice asupra justiției au lăsat urme adânci”, iar viitoarea ministră trebuie să consolideze independența justiției, să combată corupția și să modernizeze sistemul.

Una dintre frazele din mandat este „dosarele se vor judeca la timp, nu se vor mai închide prin prescripție”.

Tánczos Barna, Radu Miruță și Mircea Abrudean au și ei temele făcute înainte de vot

La Agricultură, Tánczos Barna trebuie să sprijine „fermierul activ”, să investească în irigații, procesare și depozitare, să folosească integral fondurile europene și să întărească verificarea subvențiilor pentru combaterea fraudelor.

Radu Miruță, propus la Apărare, primește drept obiective modernizarea apărării aeriene și antirachetă, a capabilităților navale, sistemelor fără pilot și munițiilor. Scrisoarea menționează explicit folosirea fondurilor europene din mecanismul SAFE, cooperarea în NATO și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Iar pentru Mircea Abrudean, nominalizat la Interne, misiunea include reorganizarea structurilor ministerului, modernizarea sistemului 112, depunerea și urmărirea online a plângerilor și pregătirea polițiștilor pentru noile forme de criminalitate, de la fraude online la furtul de identitate.

Mai întâi, audierile. Apoi vine matematica

Cele 16 scrisori se încheie identic: „Avem o responsabilitate mare față de români și sunt convins că, împreună, o vom onora”, urmat de formula „Cu stimă” și semnătura lui Siegfried Mureșan.

Cabinetul are însă de trecut mai întâi prin Parlament. Mureșan a depus sâmbătă programul de guvernare și lista miniștrilor, iar audierile candidaților sunt programate luni și marți. Votul de învestitură este stabilit pentru miercuri, 30 septembrie, ora 13.00.

Până atunci, viitorii miniștri au deja misiunile, obiectivele și scrisorile personalizate. Guvernului îi mai lipsește partea administrativă minoră: majoritatea din Parlament.