Cercetătorii au identificat un tipar straniu în zeci de studii: Aceeași boală, tratamente diferite: Femeile primesc mai rar intervenții și terapii intensive decât bărbații

O femeie și un bărbat pot ajunge la medic cu aceeași afecțiune, dar nu neapărat și la același tratament. O analiză a cercetărilor publicate în mai multe domenii medicale arată că femeile primesc mai rar intervenții chirurgicale, proceduri cardiovasculare, transplanturi sau alte terapii intensive decât bărbații. Tiparul apare în mai multe specialități, însă autorii avertizează că datele nu permit concluzia că toate aceste diferențe reprezintă automat inegalități sau discriminare.

Diferențele biologice dintre femei și bărbați pot influența modul în care se manifestă unele boli și, în anumite situații, pot justifica abordări terapeutice diferite.

Mai puțin clar este însă cât de mult influențează sexul pacientului alegerea tratamentului atunci când diagnosticul este același.

O echipă de cercetători de la University of St Andrews, din Scoția, a analizat literatura medicală recentă pentru a vedea dacă femeile și bărbații cu aceleași afecțiuni primesc, în practică, aceleași tipuri de îngrijire.

Rezultatele au fost publicate în revista științifică PLOS One, citează News.

Diferențe găsite în majoritatea studiilor analizate

Cercetătorii au evaluat inițial 1.112 lucrări științifice și au inclus în analiza finală 41 de studii publicate între 2018 și 2023.

Dintre cele 38 de studii retrospective care au analizat date din dosarele pacienților, 33 au identificat diferențe semnificative între tratamentele primite de femei și cele primite de bărbați.

Mai mult, în 29 dintre studii cercetătorii au folosit metode statistice pentru a ține cont și de alți factori care ar fi putut explica diferențele observate, precum vârsta, alte boli asociate sau caracteristicile clinice ale pacienților.

Chiar și după aceste ajustări, 25 dintre cele 29 de studii au continuat să indice diferențe semnificative între femei și bărbați.

Tiparul a fost observat în specialități foarte diferite, de la cardiologie și chirurgie până la transplant, neurologie și medicină de urgență.

Femeile, tratate mai des cu medicamente în unele boli de inimă

Unele dintre cele mai clare diferențe au apărut în cardiologie.

În anumite studii, femeile cu insuficiență cardiacă, infarct miocardic sau anumite tulburări de ritm au fost tratate mai frecvent cu medicamente.

În schimb, bărbații au avut o probabilitate mai mare de a beneficia de proceduri invazive, precum intervențiile coronariene percutanate sau operațiile de bypass coronarian.

Diferențele nu s-au limitat însă la bolile cardiovasculare.

În boala Parkinson, bărbații au fost trimiși mai frecvent către stimulare cerebrală profundă, o procedură prin care dispozitive implantate transmit impulsuri electrice către anumite regiuni ale creierului pentru controlul simptomelor.

În alte cercetări incluse în analiză, femeile au avut o probabilitate mai mică de a primi un transplant hepatic sau de a fi îndrumate către tratament chirurgical.

Diferențe au fost raportate inclusiv în administrarea analgezicelor puternice.

Ghidurile medicale nu prevăd, în general, tratamente diferite în funcție de sex

Autorii analizei atrag atenția că aproape niciunul dintre studiile evaluate nu a indicat existența unor recomandări clinice care să prevadă tratamente diferite pentru femei și bărbați în situațiile respective.

Acest lucru nu înseamnă însă că orice diferență observată este nejustificată medical.

Alegerea unui tratament depinde de numeroși factori: vârsta pacientului, starea generală, alte boli, riscurile unei intervenții, preferințele pacientului și evaluarea clinică individuală.

Cercetarea nu a fost concepută pentru a stabili cauza exactă a diferențelor.

De ce ar putea femeile să primească alte tratamente

Autorii atrag însă atenția asupra unui posibil factor istoric important.

Femeile au fost mult timp insuficient reprezentate în studiile clinice, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă din dovezile pe care se bazează medicina modernă au provenit din cercetări realizate predominant pe bărbați.

Dr. Miriam Veenhuizen, lector onorific la School of Medicine din cadrul University of St Andrews, spune că această subreprezentare ar putea contribui la diferențele observate.

Ea subliniază că surpriza nu a fost neapărat direcția rezultatelor, ci consecvența lor: același tipar a apărut în cardiologie, chirurgie, transplant și medicină de urgență și s-a menținut după ajustarea statistică în majoritatea studiilor.

Cercetătorii: deciziile trebuie bazate pe criterii clinice, nu pe presupuneri

Pentru autorii analizei, concluziile reprezintă un motiv în plus pentru verificarea atentă a modului în care sunt luate deciziile terapeutice.

Dr. Andrew O’Malley, lector universitar senior la School of Medicine din cadrul University of St Andrews și coautor al studiului, atrage atenția că tratamentul ar trebui oferit pe baza criteriilor clinice și nu a unor presupuneri legate de pacient.

Unul dintre studiile analizate a arătat, de exemplu, că atunci când echipele care decideau cine primește terapii avansate pentru insuficiență cardiacă funcționau deficitar, femeile aveau o probabilitate mai mică de a fi selectate pentru astfel de tratamente.

Mult mai multe cercetări despre carierele medicilor decât despre tratamentul pacienților

Autorii au remarcat și un dezechilibru semnificativ în literatura medicală.

În perioada 2018–2023, cercetătorii au identificat 551 de lucrări care analizau diferențele de sex sau gen în oportunitățile profesionale ale personalului medical.

În schimb, numai 41 de studii analizau diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește tratamentele primite ca pacienți.

Pentru autori, această disproporție arată că problema diferențelor de tratament între pacienți a fost cercetată mult mai puțin decât inegalitățile profesionale din sistemul medical.

Studiul nu demonstrează că femeile sunt tratate mai prost în toate cazurile

Cercetătorii insistă asupra unei limite importante a analizei.

Studiile incluse provin din specialități, țări, sisteme medicale și populații diferite și au utilizat metodologii diferite.

Majoritatea au fost retrospective, adică au analizat date deja existente din dosarele pacienților.

Acest tip de cercetare poate arăta că există o asociere între sexul pacientului și tratamentul primit, dar nu poate demonstra de ce medicul sau echipa medicală a ales o anumită procedură.

Prin urmare, rezultatele nu arată că orice diferență dintre tratamentul femeilor și cel al bărbaților reprezintă automat discriminare sau îngrijire medicală necorespunzătoare.

Ele indică însă un tipar suficient de frecvent încât să justifice cercetări suplimentare pentru a afla când diferențele sunt explicate de necesitățile clinice și când pot reflecta inegalități în accesul la anumite tratamente.

Următoarea întrebare: poate inteligența artificială reproduce aceleași diferențe?

Cercetătorii intenționează să analizeze în continuare dacă tipare similare apar și în răspunsurile sistemelor de inteligență artificială generativă folosite în domeniul medical.

Problema este relevantă deoarece aceste sisteme sunt antrenate inclusiv pe literatura științifică și pe date clinice în care diferențele dintre femei și bărbați pot exista deja.

Dacă asemenea tipare sunt prezente în datele de antrenament, cercetătorii vor să afle în ce măsură ele pot fi reproduce sau amplificate de instrumentele de inteligență artificială utilizate pentru sprijinirea deciziilor medicale.