O româncă, în echipa care vrea să schimbe diagnosticul psihiatric la copii cu ajutorul AI: Sistemul ar putea scurta drumul până la diagnostic

Un medic psihiatru român face parte dintr-un proiect european care încearcă să schimbe radical felul în care sunt evaluați copiii și adolescenții cu probleme de sănătate mintală. Dr. Diana-Sabina Vieru, psihiatru de copii și adolescenți și doctorand la UMF „Grigore T. Popa” din Iași, lucrează alături de specialiști din Suedia, Norvegia și Spania la dezvoltarea unui sistem bazat pe inteligență artificială care să sprijine screeningul, trierea și diagnosticul psihiatric. Modelul de la care pornește proiectul a permis deja în Suedia creșterea cu 130% a numărului de evaluări ADHD, iar următorul pas este ca AI să reducă și mai mult timpul consumat de evaluare.

Proiectul se numește DADAP – Digitizing and Automating the Diagnostic Psychiatric Assessment Process și este coordonat de institutul suedez RISE. România participă prin Centrul Avansat de Cercetare și Dezvoltare în Medicină Experimentală – CEMEX al UMF Iași.

Dr. Diana-Sabina Vieru este membră a echipei românești și apare în proiect în calitate de medic și doctorand. Recent, ea a fost aleasă, împreună cu cercetătorul suedez Tomas Olsson, pentru a prezenta DADAP într-un podcast oficial al parteneriatului european THCS, axat pe felul în care AI și tehnologiile digitale pot moderniza evaluările psihiatrice.

Proiectul DADAP, prezentat de UMF Iași

Copilul poate începe evaluarea înainte să ajungă la medic

Punctul de plecare al proiectului este un model dezvoltat de psihiatria pediatrică din regiunea suedeză Västmanland.

Acolo au fost create două instrumente digitale: EPIQ, un chestionar electronic de evaluare psihiatrică, și EPSI-C, un interviu psihiatric electronic semi-structurat pentru copii și adolescenți. Instrumentele sunt utilizate pentru screening, triere, prioritizarea cazurilor și sprijinirea procesului de diagnostic.

Unul dintre avantajele sistemului este că evaluarea poate începe chiar de acasă, înainte ca pacientul să ajungă la consultația propriu-zisă.

Copilul și familia pot completa informațiile necesare în avans, iar medicul primește date structurate înainte de întâlnirea clinică. În loc ca o mare parte din consultație să fie consumată cu strângerea informațiilor de bază, timpul poate fi folosit pentru analiza cazului și pentru discuția directă cu pacientul și familia.

Regiunea Västmanland explică modul în care funcționează sistemul

Rezultat deja măsurabil în Suedia: cu 130% mai multe evaluări ADHD

Modelul nu pornește de la zero.

Potrivit Region Västmanland și RISE, introducerea noilor instrumente și a modului standardizat de lucru a dus deja la o creștere de 130% a numărului de evaluări ADHD realizate în serviciul suedez.

Este important însă că această creștere a fost obținută prin instrumentele digitale și reorganizarea evaluării existente, nu prin viitorul sistem AI propriu-zis.

Acesta este tocmai următorul pas al proiectului DADAP.

AI ar urma să aleagă întrebările cele mai relevante pentru fiecare pacient

Ambiția cercetătorilor este ca sistemul să nu funcționeze precum un formular identic pentru toți pacienții.

AI ar urma să analizeze răspunsurile primite și să identifice ce întrebări suplimentare sunt cele mai utile pentru cazul respectiv, astfel încât medicul să ajungă mai repede la informațiile relevante pentru evaluare și alegerea tratamentului.

Specialiștii suedezi descriu ideea drept un chestionar digital care se poate adapta în timp real pacientului.

Inteligența artificială ar urma să fie antrenată pe întrebări și răspunsuri standardizate ale pacienților și aparținătorilor, evaluări validate clinic și diagnostice psihiatrice.

RISE estimează că automatizarea ar putea reduce cu până la 60% volumul de muncă manuală necesar procesului de evaluare. Este însă o țintă a proiectului care trebuie verificată în cadrul studiilor-pilot, nu un rezultat deja obținut.

România nu este doar spectator: sistemul va fi adaptat și testat aici

DADAP reunește parteneri din Suedia, România, Norvegia și Spania.

Soluțiile construite în Suedia urmează să fie traduse și adaptate cultural pentru celelalte țări, tocmai pentru că modul în care sunt formulate întrebările psihiatrice, traseul pacientului și organizarea sistemului medical diferă de la un stat la altul.

În România, partenerul este UMF „Grigore T. Popa” din Iași, prin CEMEX. Echipa este condusă de prof. univ. dr. Petru-Romeo Dobrin și include medici, cercetători și psihologi, între care și Diana-Sabina Vieru.

Proiectul se desfășoară între iunie 2024 și mai 2027 și are un buget total de aproximativ 1,217 milioane de euro, dintre care 199.200 de euro sunt alocați UMF Iași.

Cine este medicul român implicat în proiect

Diana-Sabina Vieru este medic specialist în psihiatrie pediatrică și doctorand. A făcut rezidențiatul în psihiatrie pediatrică la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca și este absolventă a UMF Iași.

În 2025, Vieru a prezentat în numele consorțiului DADAP, la World Congress of Psychiatry de la Praga, lucrarea dedicată digitalizării și automatizării evaluării psihiatrice a copiilor și adolescenților.

În august 2026, parteneriatul european THCS a invitat-o, împreună cu Tomas Olsson de la RISE, să explice public proiectul și provocările introducerii tehnologiei în psihiatrie.

Discuția nu s-a limitat la avantajele AI, ci a inclus și probleme precum etica, încrederea pacienților, utilizarea datelor și integrarea tehnologiei în practica medicală obișnuită.

AI nu va înlocui psihiatrul

Aici este și limita esențială a proiectului.

DADAP nu urmărește construirea unui „medic AI” care să ofere singur diagnostice copiilor. Sistemul este conceput drept instrument de sprijin pentru evaluarea clinică, iar concluziile trebuie validate de profesioniști.

Este o distincție importantă mai ales în psihiatria pediatrică, unde literatura medicală recentă avertizează că majoritatea aplicațiilor AI sunt încă într-o fază timpurie și necesită supraveghere umană, validare clinică și garanții privind confidențialitatea și eventualele erori sau prejudecăți algoritmice.

DADAP folosește tocmai conceptul de „explainable AI” – inteligență artificială explicabilă, adică un sistem ale cărui rezultate trebuie să poată fi înțelese și evaluate de medic, nu o „cutie neagră” care emite verdicte.

De la un sistem suedez la un instrument care ar putea fi folosit în mai multe țări

În Västmanland, cercetarea privind digitalizarea evaluărilor psihiatrice a început cu mult înainte de actualul val AI. Serviciul BUP Start funcționează din 2020, iar regiunea lucrează încă din 2008 la metode pentru evaluări mai rapide, mai sigure și mai uniforme.

DADAP încearcă acum să ducă această experiență într-o etapă nouă: automatizare, adaptare individuală și testarea aceluiași model în sisteme medicale diferite.

Dacă rezultatele studiilor vor confirma estimările cercetătorilor, instrumentele ar putea fi extinse ulterior către alte regiuni, spitale și țări. Cercetătorii suedezi vorbesc chiar despre posibilitatea ca, într-o etapă ulterioară, principiile sistemului să fie adaptate și pentru psihiatria adulților.