Jurnalistul Mihai Gâdea a prezentat marți seară, la „Sinteza zilei”, un document din care rezultă că, în perioada 3-9 august, atribuțiile de președinte al CCR erau exercitate de judecătorul Gheorghe Stan, Simina Tănăsescu aflându-se în concediu. Tănăsescu a revenit fizic la Curte pe 6 august și și-ar fi repartizat chiar în acea zi, printr-o rezoluție olografă, dosarul privind Legea integrității, fără ca situația concediului și a înlocuirii sale să fi fost modificată formal. Dacă documentele prezentate sunt autentice și situația administrativă descrisă este completă, apare o problemă juridică ce trebuie clarificată: cine exercita legal, la 6 august, atribuția de desemnare a judecătorului-raportor. Gâdea a mers mai departe și a vorbit despre o posibilă faptă de abuz în serviciu.
În deschiderea emisiunii „Sinteza zilei” de marți, 8 septembrie, Mihai Gâdea a prezentat un nou set de documente din interiorul Curții Constituționale, legate de perioada în care a fost înregistrată sesizarea PNL-USR împotriva Legii integrității.
Elementul principal al dezvăluirii îl reprezintă un ordin datat 17 iulie 2026, care a fost emis și semnat chiar de președinta CCR, Simina Tănăsescu. Potrivit documentului prezentat în emisiune, între 20 iulie și 13 septembrie 2026, pe perioada concediului lui Tănăsescu, atribuțiile președintelui Curții urmau să fie exercitate, pe perioade succesive, de judecătorii indicați într-o anexă, în cadrul serviciului de permanență.
Ordinul prezentat de Gâdea: Gheorghe Stan avea atribuțiile președintelui între 3 și 9 august
Anexa Ordinului nr. 116 arată că, în intervalul 3-9 august 2026, judecătorul Gheorghe Stan era cel desemnat să exercite atribuțiile președintelui CCR.
„În perioada 3 august – 9 august 2026 este judecătorul Gheorghe Stan. (…) Pentru fiecare perioadă în care președintele lipsește, se arată cine este cel care conduce Curtea Constituțională”, a spus Gâdea, prezentând documentul pe ecran.
Simina Tănăsescu era în concediu în acea perioadă, iar problema apare deoarece, pe 6 august, aceasta s-a întors fizic la CCR, fără ca anterior să fi fost realizate formalitățile pentru întreruperea concediului și reluarea atribuțiilor de președinte.
„În 6 august vine doamna Tănăsescu și zice: bună ziua, m-am întors din concediu, eu iau dosarul lui Fritz”, a afirmat Gâdea, precizând că, potrivit surselor sale din CCR, pe dosar ar exista o mențiune olografă prin care Tănăsescu s-ar fi desemnat pe sine judecător-raportor.
Data este relevantă deoarece chiar Decizia CCR nr. 883/2026 confirmă că sesizarea formulată de cei 27 de senatori USR și PNL împotriva Legii integrității a fost înregistrată la Curte pe 6 august 2026, cu nr. 13.756, devenind Dosarul nr. 5.213A/2026.
Care este problema juridică reală
Legea nr. 47/1992 stabilește expres că, în timpul absenței președintelui CCR, acesta numește un judecător care îi va ține locul. Aceeași lege stabilește că una dintre atribuțiile președintelui Curții este desemnarea judecătorului-raportor.
Regulamentul CCR este și mai explicit. Articolul 5 prevede că președintele „desemnează judecătorul-raportor și magistratul-asistent în dosarele înregistrate pe rol”, iar art. 8 stabilește că desemnarea se face printr-o rezoluție datată.
Dacă Simina Tănăsescu era încă, formal, în concediu, iar prin propriul ordin Gheorghe Stan exercita atribuțiile de președinte în perioada 3-9 august, putea ea să exercite pe 6 august atribuția prezidențială de desemnare a judecătorului-raportor?
Răspunsul depinde de documente care nu sunt încă publice integral: dacă exista un act de întrerupere a concediului, dacă Ordinul nr. 116 fusese modificat, revocat ori încetase să producă efecte în privința lui Gheorghe Stan și care era exact regimul juridic al revenirii la serviciu.
Regulamentul CCR prevede, de altfel, că președintele aprobă concediile judecătorilor și dispune rechemarea acestora din concediu.
Faptul că președintele CCR se desemnează pe sine judecător-raportor nu apare, ca atare, interzis de Legea 47/1992 sau de Regulamentul Curții. Problema juridică nouă nu este în primul rând că Tănăsescu și-ar fi repartizat sieși dosarul, ci dacă avea, la acea dată, competența de președinte necesară pentru a face desemnarea.
Ce ar trebui demonstrat pentru existența unei infracțiuni
Mihai Gâdea a calificat situația în termeni foarte duri, vorbind despre o posibilă faptă penală. „Eu spun suspiciune, pentru că așa cred că este corect pentru un jurnalist să spună public. Eu am convingerea însă personală că este un abuz în serviciu”, a afirmat realizatorul Antena 3 CNN.
Dacă atribuțiile președintelui erau exercitate de Gheorghe Stan, atunci acesta ar fi fost persoana competentă să desemneze raportorul.
„Legea și regulamentul CCR atribuie președintelui desemnarea judecătorului-raportor. Deci domnul Gheorghe Stan, în baza Ordinului 116, era cel care numea judecătorul-raportor”, a susținut Gâdea.
Articolul 297 din Codul penal cere, pentru abuzul în serviciu, ca funcționarul să nu îndeplinească un act prevăzut de o lege, ordonanță sau alt act cu putere de lege ori să îl îndeplinească prin încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un asemenea act și, în plus, prin faptă să fie produsă o pagubă sau o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.
Prin urmare, chiar dacă s-ar demonstra existența unei nereguli privind competența de a repartiza dosarul, pentru existența infracțiunii ar trebui stabilite separat norma de nivel legal încălcată, forma de vinovăție și paguba sau vătămarea concretă produsă.
O simplă încălcare a unui ordin intern ori a unei reguli administrative nu conduce, prin ea însăși, la existența abuzului în serviciu.
Poate exista și o problemă disciplinară
Separat de răspunderea penală, regulile interne ale CCR prevăd răspunderea disciplinară a judecătorilor pentru încălcarea gravă și cu vinovăție a obligațiilor stabilite de Legea nr. 47/1992.
Judecătorii CCR trebuie să își exercite funcția cu imparțialitate și să se abțină de la activități sau manifestări contrare independenței și demnității funcției. Stabilirea unei eventuale abateri aparține însă Plenului CCR și presupune o procedură formală de cercetare. Sancțiunile pot merge de la avertisment până la încetarea mandatului.
De la concediul din 6 august la întâlnirea cu Bolojan din 14 august
Noile informații se leagă de controversa deja existentă privind întâlnirea din 14 august dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan.
Sesizarea senatorilor PNL-USR a fost înregistrată la CCR pe 6 august; Curtea a analizat cauza pe 12 august și a amânat pronunțarea; pe 14 august, Tănăsescu s-a întâlnit cu Bolojan în biroul președintelui Senatului; pe 17 august, Curtea a soluționat dosarul.
Camerele de supraveghere ale Parlamentului, analizate marți și de Comisia pentru constituționalitate, confirmă deplasarea celor doi la întâlnirea din 14 august. Comisia a început în 8 septembrie audierile și a vizionat înregistrările, primul audiat fiind ofițerul SPP aflat atunci la postul din apropierea cabinetului președintelui Senatului.
Simina Tănăsescu urma să fie audiată, dar a anunțat că poate veni după 11 septembrie
În monologul său, Gâdea a criticat-o pe șefa CCR și pentru faptul că nu s-a prezentat marți în fața comisiei parlamentare.
Potrivit informațiilor făcute publice de comisie, Simina Tănăsescu a comunicat că poate participa la audieri după data de 11 septembrie. Ilie Bolojan, de asemenea invitat marți, nu s-a prezentat.
Jurisprudența CCR privind raporturile dintre comisiile parlamentare de anchetă și reprezentanții autorităților care nu se află sub control parlamentar este nuanțată, Curtea dezvoltând în deciziile din 2017 inclusiv principiul colaborării loiale între autorități.
Tănăsescu a renunțat ulterior la calitatea de raportor
După izbucnirea scandalului privind întâlnirea cu Bolojan, Simina Tănăsescu a renunțat, în dimineața de 17 august, la calitatea de judecător-raportor în dosarul Legii integrității și l-a desemnat în locul său pe Csaba Asztalos.
Curtea a decis în aceeași zi, cu majoritate de voturi, că prevederile care puteau conduce la încetarea mandatului unor aleși aflați în situația unor constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese sunt constituționale.
Simina Tănăsescu s-a aflat însă în minoritatea care a considerat prevederea neconstituțională, alături de Laura Scântei și Dacian Dragoș. Cei trei au semnat o opinie separată în care au susținut că aplicarea noului regim unor situații juridice anterioare încalcă principiul neretroactivității.
Acest fapt nu lămurește ce s-a discutat la întâlnirea din 14 august, dar este relevant pentru prezentarea completă a modului în care Tănăsescu s-a poziționat juridic în dosar.
Ce au spus până acum Tănăsescu și Bolojan
Președinta CCR a negat categoric că la întâlnirea cu Bolojan s-ar fi discutat cauze aflate pe rol. Ulterior, ea a explicat pentru Recorder că discuția a privit solicitarea Curții de a primi spații administrative suplimentare într-o clădire aflată în administrarea statului.
Bolojan a susținut la rândul său caracterul administrativ al întrevederii și a afirmat că asemenea contacte între conducătorii instituțiilor sunt normale, acuzând că în jurul întâlnirii „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”.
Gâdea cere demisii și anchetă penală
Realizatorul Antena 3 CNN a cerut demisia Siminei Tănăsescu de la conducerea Curții și a susținut că situația ar trebui verificată de procurori.
„Întâlnirea este singură, nu probează o infracțiune și nici influențarea soluției; ar căpăta o altă semnificație juridică numai dacă vor apărea probe suplimentare”, a admis Gâdea în finalul intervenției, înainte de a reitera că, în opinia sa, șefa CCR ar trebui să demisioneze și să fie supusă unei anchete penale.
Dincolo de aceste concluzii editoriale, noutatea factuală importantă a serii este documentul privind regimul de permanență și concediu din 3-9 august. Dacă situația prezentată de Antena 3 se confirmă integral, clarificarea esențială pentru CCR este dacă, pe 6 august, Simina Tănăsescu reluase în mod legal atribuțiile de președinte sau dacă acestea continuau, conform Ordinului nr. 116, să fie exercitate de Gheorghe Stan. De răspunsul la această întrebare depinde existența sau inexistența unei nereguli în desemnarea inițială a judecătorului-raportor.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .