Miza uriașă de la Liberty Galați: Umbrărescu intră din nou în joc, după ce licitațiile de 709 și 463 de milioane de euro au eșuat

Noul regulament de vânzare a Liberty Galaţi a fost finalizat şi transmis creditorilor şi Comitetului Interministerial. Valoarea minimă de vânzare încă nu a fost stabilită, dar va fi decisă în foarte scurt timp. Compania UMB Steel, controlată de Dorinel Umbrărescu, a transmis deja o scrisoare de intenţie care nu poate fi luată însă în considerare, dat fiind că a fost comunicată anterior stabilirii noilor condiţii, notează news.ro.

La un an şi şase luni de când a intrat, pe 5 martie 2025, în procedură de concordat preventiv, o formă juridică premergătoare falimentului, cel mai mare combinat siderurgic din sud estul Europei pare să evite dezastrul, în ultimul moment.

După două licitaţii ratate, cu un preţ de pornire de 709, respectiv 463 milioane de euro, s-a decis vânzarea prin negociere directă. Primul pas – regulamentul, a fost finalizat.

„Da, există un regulament de vânzare care a fost conceput şi transmis în draft, ca element de prezentare, pentru a stabili care e strategia la nivel general”, a declarat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR.

Alături de Euro Insol, CITR face parte din consorţiul de administratori concordatari numit să gestioneze procedurile de restructurare financiară la Liberty Galaţi după ce peste o sută de creditori au cerut falimentul combinatului, în instanţă.

Destinatarul noului regulament de vânzare este în prima etapă Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galaţi. Acesta şi-a reluat activitatea iar membrii săi au avut două întâlniri, în decursul lunii august, sub conducerea vicepremierului Oana Gheorghiu. Anterior, şi-a întrerupt activitatea, odată cu plecarea PSD de la guvernare, în aprilie 2026, moment care a dus inclusiv la retragerea vicepremierului Marian Neacşu din funcţia de conducere a Comitetului.

Cum va decurge procesul de negociere directă a vânzării Liberty Galaţi

„Acest proces, de negociere directă, are următoarea dinamică: se stabileşte un preţ minim, agreat de creditori, de la care pleacă posibilitatea formulării ofertelor. Se deschide apoi un proces de colectare a unor oferte închise asupra activului. Se strâng ofertele în termenul stabilit, apoi, în prezenţa Comisiei (Interministeriale, n.r.) şi a unui reprezentant al fiecăruia dintre ofertanţi, se deschid ofertele. Asta e etapa întâi”, a explicat Cîrlănaru pentru News.ro noul mecanism de vânzare.

„Se constată ce oferte s-au formulat şi care dintre ele, dacă una sau toate, îndeplinesc condiţiile minimale stabilite de procedură, iar apoi se declanşează un proces, tot pe termen scurt, de negociere directă pentru îmbunătăţirea acestor oferte, cu fiecare dintre ofertanţi”, arată directorul general al CITR care va fi cea de-a doua etapă.

„În urma acestui proces, se formulează ofertele finale. Acestea sunt analizate de noi, ca organizator al procesului de vânzare, şi apoi se prezintă Adunării Creditorilor, care va agrea pe care dintre aceste oferte o acceptă. Oferta acceptată se transformă într-o vânzare directă pe care noi o perfectăm cu ofertantul”, prezintă Cîrlănaru ultimii paşi procedurali.

Conform acestuia, există pe tot acest parcurs condiţii de garanţii de participare şi de susţinere a ofertei.

„Entitatea care decide per se (ca atare, n.r.) asupra acestei strategii sunt creditorii în general, dar în mod special creditorii cu o pondere foarte mare din datorii, care sunt în cazul de faţă EXIM şi ANAF. Comitetul (Interministerial, n.r.) participă la discuţii atât cu noi cât şi cu EXIM şi cu ANAF, însă în final deciziile formale vor trebui luate mai ales de către EXIM şi de către ANAF”, explică directorul general al CITR.

Cum se va stabili noul prag minimal al vânzării combinatului siderurgic

Întrebat dacă există deja stabilit un prag minimal al vânzării prin negociere directă, a răspuns că nu, dată fiind necesitatea unei reevaluări a activelor şi a situaţiei combinatului.

„Pragul minimal este determinat de doi factori. Unul este ceea ce legea numeşte testul creditorului privat prudent, adică o valoare minimală pe care o entitate poate să o accepte într-un astfel de proces ca fiind valoarea minimă de recuperare dintr-un proces de recuperare. Acest test se realizează prin compararea propunerii supuse aprobării cu scenariul alternativ, care ar fi o vânzare în lichidare”, arată Cîrlănaru.

Conform acestuia, este necesară corelarea valorii garanţiilor pe care le are fiecare creditor pentru a determina exact, în urma vânzării întregului combinat, de ce sumă ar beneficia fiecare dintre ei, în ipoteza vânzării.

Noul regulament de vânzare urma să fie distribuit, de la finalul săptămânii trecute, către toţi cei peste o mie de creditori. În cursul acestei săptămâni vor fi centralizate reacţiile lor sau chiar votul lor direct.

„De îndată ce primim vot (votul creditorilor care deţin majoritatea creanţelor, n.r.), mergem la judecător pentru a omologa această propunere. După omologare, dăm anunţul de începere a negocierii directe. Avem un termen în septembrie (23 septembrie, n.r.) în procedură şi este important ca cel târziu până atunci acest nou pas să fie agreat”, indică directorul general al CITR următoarele etape procedurale.

De ce este necesară o nouă evaluare

În actuala procedură a fost făcută o singură evaluare, la începutul declanşării concordatului preventiv, în urmă cu un an şi jumătate.

„Noi am cerut o actualizare a acestei evaluări, care să ia în considerare situaţia actuală a combinatului. La momentul la care evaluarea iniţială s-a făcut, combinatul era funcţional, avea stocuri, situaţia sa economică era mult diferită. Valoarea unui activ depinde şi de ce poate produce”, explică directorul general al CITR.

„O analogie este să spui că valoarea unui mijloc de transport poate varia în funcţie de cât de scump este combustibilul aferent, pentru că înseamnă că poţi să faci mai mult sau mai puţin business cu el. În cazul de faţă, spre exemplu, analogia se referă la certificatele de carbon”, susţine Cîrlănaru.

Introdusă de două decenii, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră este principalul instrument de piaţă pentru reducerea emisiilor de CO2. Mecanismul stabileşte un plafon al emisiilor de gaze cu efect de seră pentru instalaţiile industriale, pe principiul „plafonare şi comercializare”. Pentru a respecta acest plafon, instalaţiile primesc cu titlu gratuit certificate de GES ori le pot cumpăra de la bursă. Conform Ministerului Mediului, în cazul în care plafonul emisiilor de gaze este depăşit faţă de alocarea gratuită de certificate, operatorii vor plăti o penalitate de 100 euro/ tona CO2, indexată cu indicele european al preţului de consum. În schimb, în cazul în care emisiile sunt reduse şi se află sub nivelul volumului de certificate alocate cu titlu gratuit, companiile pot comercializa certificatele rămase sau le pot reporta pentru anii următori.

Modul cum a gestionat Liberty Galaţi în perioada 2019 – 2022 mai multe tranzacţii cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO₂ face în prezent obiectul unei anchete a DIICOT, prejudiciul estimat de procurori fiind de 300 de milioane de euro.

Problema certificatelor nu vizează doar trecutul, ci şi prezentul şi viitorul combinatului.

„Având în vedere lipsa de activitate din ultimii trei ani, practic oricine reporneşte acolo nu mai beneficiază de certificate de carbon. Alocarea de certificate de CO2 se bazează pe volumul de producţie din ultimii doi ani. Şi, cum în ultimii doi ani nu a fost producţie aproape deloc, pierderea asta generează un Capex (Capital Expenditures – cheltuielile de capital făcute de o companie pentru a cumpăra, îmbunătăţi sau întreţine active pe termen lung, n.r.) de vreo 180 de milioane de euro care, evident, influenţează valoarea activului. E doar un exemplu.

Pe scurt, în lipsa acestor certificate potenţialul cumpărător trebuie să mai ia în calcul alte aproximativ 200 de milioane de euro, au declarat pentru News.ro persoane din conducerea Liberty Steel. La aceasta se adaugă alte aproximativ 200 de milioane de euro necesare în cazul repornirii integrale a fluxurilor de producţie.

UMB Steel, interesată de preluarea combinatului Galaţi

„A existat o adresă transmisă către noi, de către UMB Steel, care specific expres că nu este o ofertă angajantă şi are un termen destul de general de exprimare a modului în care doresc achiziţia. Această ofertă nu s-a făcut într-un cadru procedural în care ea să poată să producă efecte, pentru că noi nu aveam un proces anume (regulament de vânzare stabilit la acel moment, n.r.)”, susţine Cîrlănaru.

„Ea a fost transmisă ulterior ultimei licitaţii, dar era inferioară preţului minim de licitaţie stabilit, deci nu putea fi unul de plecare pentru licitaţie”, arată Cîrlănaru motivele pentru care intenţia companiei româneşti nu a fost luată concret în considerare.

Reprezentanţi din conducerea Liberty Galaţi au declarat pentru News.ro că suma specificată în adresa transmisă de UMB Steel era de aproximativ 320 de milioane de euro. Chiar dacă nu a fost făcută în cadrul procedural, oferă motive de optimism privind o eventuală tranzacţie.

Nu este pentru prima dată când UMB Steel, controlată de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, se arată interesată de combinatul gălăţean. În septembrie 2025, îşi exprima intenţia de a prelua o parte din datoriile Combinatului Siderurgic Galaţi, garantate cu capacităţile de producţie. Anterior, o făcuse şi în mai 2025.

„Societatea UMB Steel îşi manifestă intenţia fermă de a achiziţiona de urgenţă activul funcţional reprezentând combinatul siderurgic din Galaţi, de la societăţile Liberty Galaţi şi Liberty Tubular, prin intermediul unei finanţări acordate de către Exim Banca Românească, rezultând în achitarea integrală a datoriilor înregistrate de către cele două societăţi faţă de Exim şi ANAF. Rambursarea creditului acordat de către Exim va fi structurată astfel încât să fie achitată din activitatea UMB Steel, în termenii ce urmează a fi agreaţi”, se arată în documentul transmis Guvernului de UMB Steel, document consultat de News.ro.

După mai bine de un an de la această scrisoare de intenţie şi după ce a cumpărat caietul de sarcini dar nu s-a prezentat la niciuna dintre licitaţiile cu preţ de pornire de 709, respectiv 463 milioane de euro, UMB Steel revine.

„Este relevant că există acest interes şi acest ofertant, ca şi oricare altul, acum, odată cu pornirea procesului de negociere directă, poate veni să susţină această ofertă”, mai spune directorul general al CITR.

Ultimul cuvânt în ceea ce priveşte tranzacţia îl va avea Adunarea Creditorilor, controlată de statul român prin ANAF şi Exim Banca Românească, entităţile care au împreună cele mai mari sume de recuperat: aproape 450 de milioane de euro.

„Până la urmă, preţul (limită de vânzare, n.r.) nu-l stabileşte nici evaluatorul, nici noi, o să-l stabilească creditorii. Însă modul în care creditorii se uită la această tranzacţie şi posibilitatea de scădere a preţului depind de modul în care ne uităm obiectiv la cât capital poate produce acest activ, în orice situaţie”, concluzionează Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR.

Printre cei cinci investitori înscrişi la cele două licitaţii au fost şi Metinvest B.V., controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov, Jindal Steel (International) – cu operaţiuni internaţionale pe piaţa oţelului, energiei şi a minereurilor, Sidenor Steel Industry – cel mai mare producător grec de produse din oţel şi JSW Steel Limited – un producător multinaţional indian de oţel, cu sediul în Mumbai.

Reprezentanţii Jindal Steel au vizitat, la mijlocul lunii iulie, platforma siderurgică gălăţeană. Anterior au făcut-o şi cei de la UMB Steel sau Metinvest.