Secretul minții de campion, descifrat de cercetătorii români: Cele 12 abilități care transformă talentul în performanță. IQ-ul ridicat e dor începutul

Un IQ ridicat și notele foarte bune nu garantează că un copil va ajunge la performanță. O cercetare realizată pe 100 de copii și tineri români cu rezultate excepționale indică existența a 12 competențe cognitive și emoționale care fac diferența, de la gândirea strategică și autocontrol până la reziliență și capacitatea de a funcționa sub presiune. Concluzia importantă pentru părinți și profesori este că aceste abilități nu sunt considerate exclusiv înnăscute, ci pot fi antrenate prin educație, mentorat și exercițiu.

Cercetătorii au analizat 100 de copii, adolescenți și tineri români cu performanțe confirmate în educație, cultură, sport și inovație. Participanții făceau parte din campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”.

De ce un copil inteligent nu ajunge întotdeauna la performanță

Gabriela Maalouf, psiholog clinician și cercetătoare implicată în proiect, susține că evaluarea potențialului unui copil exclusiv prin coeficientul de inteligență nu mai este suficientă.

„Nimeni nu mai pune preț doar pe IQ – «Hai să măsurăm IQ-ul», «Hai să vedem cât este de deștept un copil sau celălalt» –, ci toți vor să vadă ce se întâmplă în mintea acelor copii și, mai ales, ce îi face pe unii să transforme potențialul în performanță”, a explicat aceasta la Antena 3 CNN.

Potrivit cercetătoarei, există numeroși copii cu potențial ridicat, însă numai o parte dintre ei reușesc să-l transforme în rezultate excepționale. Diferența ar fi dată nu doar de inteligență, ci și de capacitatea de a urmări un obiectiv, de a gestiona eșecurile și de a continua procesul de învățare fără a deveni dependent de recompensa imediată.

Cele 12 competențe asociate excelenței

Analiza profilurilor neurofiziologice și a literaturii de specialitate a condus la formularea unui model cu 12 competențe asociate performanței înalte.

Este vorba despre înțelegerea informațiilor complexe, fluența verbală și exprimarea eficientă, gândirea strategică și planificarea, metacogniția, memoria experiențială, integrarea informațiilor provenite din surse diferite, procesarea vizuală și gândirea spațială, stabilitatea emoțională sub presiune, reziliența, autoreglarea comportamentală, conștiința de sine și identitatea stabilă, precum și adaptabilitatea.

În termeni simpli, un copil poate înțelege foarte repede informațiile, dar aceasta nu îi garantează performanța dacă abandonează la primul eșec, nu își poate organiza activitatea sau își pierde controlul sub presiune.

Diferența dintre dorința de a câștiga și mentalitatea de campion

Gabriela Maalouf a explicat diferența dintre un copil concentrat exclusiv asupra rezultatului imediat și unul pregătit pentru performanță pe termen lung.

„Diferența dintre mintea de câștigător și mintea de campion: cel care se gândește «Vreau să câștig» și cel care se gândește «Vreau să devin campion». Ca să devii campion, mai și pierzi, mai și câștigi”, a afirmat cercetătoarea.

Copiii și tinerii analizați ar fi obținut rezultate bune la competențe precum autocontrolul, perseverența orientată către un obiectiv clar și reziliența. În loc să urmărească doar recompensa finală, aceștia ar fi rămas concentrați asupra procesului necesar pentru a progresa.

Cercetătoarea consideră că profesorii, mentorii și părinții au un rol esențial: chiar dacă nu cunosc denumirile științifice ale competențelor, le pot dezvolta prin modul în care însoțesc copilul în perioadele de succes, presiune sau eșec.

Nu există un singur „creier al excelenței”

În cadrul cercetării a fost utilizată electroencefalografia cantitativă, cunoscută sub denumirea de qEEG, pentru măsurarea și cartografierea activității electrice cerebrale.

Cercetătorii susțin că au identificat trei tipare neurocognitive diferite asociate performanței. Un tipar cu activare frontală dominantă a fost observat mai ales în cazul tinerilor din domeniile STEM, un profil cu activare difuză și echilibrată a apărut mai frecvent în domeniile artistice sau mixte, iar activarea temporo-parietală a fost asociată performanțelor verbale și muzicale.

Concluzia este că nu există o configurație cerebrală unică a copilului excepțional. Un matematician, un muzician, un sportiv și un inovator pot ajunge la performanță prin trasee cognitive diferite.

Până la 500.000 de copii români ar putea avea potențial ridicat

Estimările invocate de autorii proiectului arată că între 3% și 10% dintre copii ar putea avea potențial pentru performanță excepțională. Aplicată României, această proporție ar însemna între 150.000 și 500.000 de copii.

Numărul celor identificați și sprijiniți efectiv ar reprezenta însă doar o parte redusă din acest total.

Gabriela Maalouf a afirmat că doar aproximativ 3% dintre copiii cu potențial ar ajunge să obțină performanțe, însă materialele publice despre cercetare nu prezintă modul în care a fost calculată această proporție. Cifra trebuie tratată, în această etapă, ca o afirmație atribuită cercetătoarei, nu ca o statistică națională oficială.

Ce pot face părinții și profesorii

Mesajul practic al cercetării este că talentul nu trebuie confundat cu rezultatul final. Un copil poate avea capacități intelectuale ridicate, dar are nevoie de obiective clare, feedback, mentori, oportunități și un mediu în care eșecul să fie folosit pentru învățare.

Reziliența poate fi dezvoltată atunci când copilului i se permite să încerce din nou după o greșeală. Autoreglarea se construiește prin rutină, obiective realiste și amânarea recompensei. Metacogniția apare atunci când copilul este încurajat să înțeleagă nu doar ce a învățat, ci și cum a ajuns la acel rezultat.

„Dacă talentul reprezintă potențialul, excelența reprezintă procesul prin care acest potențial este transformat în realizare”, este una dintre concluziile prezentate de autorii cercetării.

Studiul nu este un test prin care poate fi identificat copilul „genial”

Datele disponibile public descriu un grup format din tineri care aveau deja performanțe documentate. Nu au fost prezentate integral metodologia, comparația cu un lot de control, testele statistice și limitele cercetării, iar rezultatele nu trebuie transformate într-un instrument de diagnostic.

Studiul „Profilul Neurocognitiv al Excelenței din România” a fost realizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Institutul BrainMap, și prezentat la Conferința ECHA 2026, desfășurată la Dublin.