Românii se întorc acasă „în număr mult mai mare decât cei care pleacă”. Anunțul șefului român al Autorității Europene a Muncii

Românii se întorc acasă în număr mai mare decât cel al celor care pleacă, susține Cosmin Boiangiu, directorul executiv al Autorității Europene a Muncii. Datele europene confirmă această răsturnare pentru anul 2023, când revenirile au depășit plecările, însă cele mai recente cifre INS privind stabilirile definitive arată că fenomenul este mai complicat și nu poate fi considerat încă o tendință ireversibilă.

Cosmin Boiangiu a declarat, în emisiunea Be EU de la Antena 3 CNN, că România începe să beneficieze de un fenomen care, timp de decenii, a funcționat în sens opus.

„Românii se întorc acasă în număr mult mai mare decât cei care pleacă”, a afirmat oficialul român, adăugând că aceștia găsesc în țară oportunități de muncă și de investiții.

Boiangiu spune că obiectivul este ca migrația definitivă să fie înlocuită treptat de o circulație reală a forței de muncă: oameni care lucrează în mai multe state, dar care își păstrează legăturile cu România și pot reveni atunci când găsesc condiții mai bune acasă.

Cine este Cosmin Boiangiu, românul care conduce Autoritatea Europeană a Muncii

Cosmin Boiangiu este directorul executiv al Autorității Europene a Muncii, instituția UE care sprijină cooperarea dintre state în domeniul mobilității lucrătorilor și al aplicării normelor europene privind munca transfrontalieră.

Diplomat de carieră, Boiangiu a fost ambasador al României în Slovenia și reprezentant permanent adjunct al țării noastre pe lângă Uniunea Europeană.

Instituția pe care o conduce intervine inclusiv în problemele întâmpinate de angajații care lucrează în alt stat membru și nu își cunosc drepturile, dar și în cazurile în care firmele întâmpină dificultăți la angajarea sau detașarea salariaților peste graniță.

Potrivit oficialului, românii sunt prezenți mai ales în domeniile în care Europa se confruntă cu un deficit important de personal: agricultură, turism, transporturi, construcții și sectorul medical.

Datele confirmă afirmația pentru 2023: 218.000 de reveniri și 151.000 de plecări

Declarația lui Cosmin Boiangiu are un suport statistic, însă numai pentru ultimul an pentru care există date europene comparabile în detaliu.

O analiză realizată de sociologul Dumitru Sandu pe baza datelor Eurostat arată că aproximativ 218.000 de cetățeni români au revenit în România în 2023, după ce în 2022 fuseseră înregistrate aproximativ 190.000 de reveniri.

În același an, aproximativ 151.000 de români au plecat din țară pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Așadar, în 2023, revenirile au depășit plecările cu aproximativ 67.000 de persoane.

Este o schimbare importantă față de tendința de lungă durată, în care numărul românilor care plecau era mai mare decât cel al celor care reveneau. Sociologul avertiza însă că un singur an nu este suficient pentru a demonstra instalarea unui nou trend și că o parte dintre cei reveniți ar putea pleca din nou.

Cele mai recente cifre INS complică tabloul

Datele privind migrația trebuie însă citite cu atenție, deoarece instituțiile măsoară fenomene diferite: schimbarea reședinței pentru cel puțin un an, schimbarea definitivă a domiciliului sau simpla sosire temporară în România.

Cele mai recente date INS despre românii care își stabilesc definitiv domiciliul în țară indică o evoluție mai puțin optimistă. Potrivit unei analize publicate în iulie 2026 de Dumitru Sandu, revenirile definitive ale cetățenilor români au scăzut continuu începând din 2022, în timp ce plecările definitive au crescut.

Scăderea apare în cazul revenirilor din toate cele zece țări de proveniență analizate. Sociologul subliniază însă că migrația definitivă reprezintă numai o parte a fenomenului, iar mulți români se întorc fără să își schimbe imediat domiciliul din acte.

Câți români trăiesc, de fapt, în alte state ale Uniunii

În emisiune a fost invocată cifra de peste patru milioane de români care muncesc în alte state ale Uniunii Europene, iar Cosmin Boiangiu a afirmat că românii ar reprezenta aproximativ o treime din forța de muncă mobilă a UE.

Cea mai recentă statistică Eurostat comparabilă arată însă că, la 1 ianuarie 2024, aproximativ trei milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat al Uniunii, reprezentând 22% dintre cei 14 milioane de cetățeni europeni stabiliți într-o altă țară membră.

Românii formau, astfel, cel mai numeros grup de cetățeni europeni stabiliți în alt stat UE, înaintea italienilor și polonezilor.

Cele două cifre nu măsoară însă exact același lucru. Eurostat numără cetățenii cu reședința într-un alt stat membru, indiferent dacă lucrează sau nu, în timp ce estimările mai mari pot include persoane aflate temporar la muncă, lucrători sezonieri ori români stabiliți în țări din afara Uniunii.

Românii caută tot mai puțin locuri de muncă în străinătate

Un alt indiciu privind reducerea interesului pentru plecare vine de pe piața recrutării. Datele eJobs publicate în august 2026 arată că românii au depus mai puțin de 55.000 de candidaturi pentru locuri de muncă în străinătate de la începutul anului.

Numărul aplicărilor a scăzut cu aproape 33% față de anul precedent și a ajuns la cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Joburile din afara țării au atras numai 0,6% din totalul aplicărilor înregistrate pe platformă.

Aceste date nu arată câți români au plecat efectiv, dar confirmă reducerea interesului pentru angajările în străinătate, mai ales în raport cu anii 2022 și 2023.

România atrage simultan români din diaspora și lucrători străini

În timp ce o parte dintre români revin, România a devenit și o destinație pentru lucrători din Asia și din statele vecine. Companiile apelează la aceștia pentru a acoperi deficitul de personal provocat de îmbătrânirea populației, plecările din ultimele decenii și lipsa angajaților din anumite domenii.

O analiză realizată de Storia pe baza datelor INS arată că Bucureștiul și nouă dintre cele mai dezvoltate județe au câștigat aproximativ 73.000 de locuitori din migrația externă temporară în perioada 2020–2024.

Cifra nu reprezintă însă exclusiv români reveniți din diaspora. Ea include toate persoanele sosite din străinătate, inclusiv cetățenii altor state care s-au stabilit temporar în România.