Noua grilă de salarizare ar calcula, pentru aproximativ o treime dintre pozițiile analizate, un venit mai mic decât cel aflat în plată. Salariile nu vor fi reduse imediat, deoarece proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”, însă mecanismul poate transforma următoarele majorări în simple compensări contabile. Angajatul rămâne cu același venit până când noua grilă îl ajunge din urmă. Documentele mai arată că valoarea de referință a fost redusă de la 4.100 la 4.000 de lei, unele categorii ar urma să primească majorări consistente, iar pentru demnitari aplicarea integrală a coeficienților este împinsă până în 2031.
Noua versiune a Legii salarizării, transmisă joi către PSD, PNL, USR și UDMR, schimbă din nou arhitectura veniturilor din sectorul public. Dincolo de noile grile, sporuri și coeficienți, cea mai importantă informație se află în simulările de impact care însoțesc proiectul.
Din cele 490.306 poziții salariale introduse în baza de calcul, între 165.350 și 184.581 ar avea nevoie de compensație pentru ca venitul angajatului să nu coboare sub nivelul încasat în noiembrie 2026.
În funcție de scenariul folosit, proporția ajunge la 33,7% sau chiar 37,6%. Cu alte cuvinte, pentru aproximativ unul din trei posturi simulate, noua grilă nu poate susține de la început salariul aflat deja în plată.
Proiectul evită o tăiere nominală prin introducerea unei diferențe tranzitorii. Această protecție are însă un efect mai puțin vizibil: viitoarele creșteri pot fi absorbite, parțial sau integral, de diferența acordată pentru menținerea salariului actual.
O treime din simulare nu încape în noua grilă
Mecanismul apare la articolul 33 din proiect și se aplică atunci când salariul lunar calculat potrivit noii legi este mai mic decât venitul corespunzător lunii noiembrie 2026.
Angajatul primește diferența dintre cele două valori atât timp cât ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Compensația nu este însă o componentă permanentă a salariului. Ea se reduce pe măsură ce apar majorări ale salariului de bază, până la dispariția completă.
De exemplu, dacă un angajat are în noiembrie 2026 un venit de 8.000 de lei, iar noua grilă îi calculează 7.500 de lei, va primi o diferență tranzitorie de 500 de lei. Venitul său rămâne astfel la 8.000 de lei.
Dacă ulterior salariul din grilă crește cu 300 de lei, angajatul nu va încasa automat 8.300 de lei. Compensația scade de la 500 la 200 de lei, iar venitul total rămâne tot la 8.000 de lei. Abia după ce majorările depășesc întreaga diferență începe să se vadă o creștere efectivă în buzunar.
Noua lege protejează astfel venitul nominal, dar poate îngheța pentru o perioadă salariile celor plasați deasupra nivelului rezultat din grilă.
Din comparație sunt excluse anumite drepturi temporare sau variabile, precum veniturile pentru proiecte europene, stimulentele legate de gestionarea fondurilor externe și alte componente care nu au caracter permanent.
Justiția și administrația, în zona cu cele mai multe compensații
Impactul este foarte diferit de la un sector la altul. Simulările indică faptul că între 76,2% și 79,8% dintre pozițiile analizate în Justiție ar avea nevoie de diferență tranzitorie.
În administrația publică centrală, proporția este cuprinsă între 52,7% și 57,8%. În anumite segmente ale administrației locale, procentul pozițiilor pentru care noua grilă calculează o valoare mai mică ajunge la 70–82%.
În Sănătate, între 39,4% și 44,5% dintre înregistrările salariale analizate ar necesita compensație. Situația este mai favorabilă în învățământul preuniversitar, unde proporția este cuprinsă între aproximativ 9% și 12,8%.
Aceste cifre nu înseamnă că angajații respectivi vor primi salarii mai mici imediat după intrarea în vigoare a legii. Ele arată însă cât de mare este distanța dintre veniturile aflate deja în plată și ordinea salarială pe care Guvernul încearcă să o introducă.
La nivelul medianelor brute, simulările indică majorări de aproximativ 5,7–7,6% în învățământul preuniversitar, 6,4–8,4% pentru personalul didactic auxiliar, aproape 27–29% în cercetare și 14,9–17% în Cultură.
În Sănătate, creșterea mediană simulată este mult mai redusă, de aproximativ 1,8–3,7%, iar în asistența socială ajunge la 6,1–8,1%.
Înainte de aplicarea compensațiilor, Justiția apare cu o variație mediană negativă de aproximativ 9–10,8%, iar administrația centrală cu o scădere de 3,6–5,3%. Tocmai aceste diferențe explică ponderea mare a salariilor care trebuie menținute artificial la nivelul din noiembrie 2026.
Valoarea de referință a scăzut de la 4.100 la 4.000 de lei
Față de versiunea proiectului prezentată în luna iulie, noul document reduce valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei.
Valoarea de referință este numărul cu care se înmulțește coeficientul fiecărei funcții pentru stabilirea salariului de bază. Reducerea cu 100 de lei înseamnă că, pentru același coeficient, salariul din noua variantă este cu aproximativ 2,4% mai mic decât în proiectul anterior.
Proiectul prevede o valoare de referință de 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027. Guvernul își rezervă însă posibilitatea de a o modifica în cursul anului 2027, prin hotărâre, după analizarea raportului bugetar semestrial.
Documentele de lucru nu sunt complet aliniate în această privință. Fișierul de impact folosește, într-unul dintre scenarii, o valoare medie de 4.025 de lei pentru 2027, calculată din 4.000 de lei în primele nouă luni și 4.100 de lei în ultimele trei luni. Această creștere din finalul anului nu apare însă garantată în textul legii.
Există și o altă anomalie. Coeficientul 1 produce, la valoarea de referință de 4.000 de lei, un salariu sub nivelul salariului minim brut de 4.325 de lei luat în calcul pentru iulie 2026.
Legea obligă angajatorul să completeze venitul până la salariul minim legal. În aceste condiții, raportul maxim de 1 la 8, invocat ca principiu al reformei, devine în practică mai apropiat de 1 la 7,4: la bază nu pot fi plătiți 4.000 de lei, în timp ce vârful grilei poate ajunge la 32.000 de lei.
Cât arată noile salarii pentru profesori, medici și magistrați
La o valoare de referință de 4.000 de lei, un profesor debutant cu studii superioare și coeficientul 1,9 ar avea un salariu de bază de 7.600 de lei.
Un profesor cu gradul didactic I și o vechime de peste 25 de ani, încadrat la coeficientul 2,42, ar ajunge la 9.680 de lei înainte de aplicarea gradației generale corespunzătoare vechimii.
În Sănătate, salariul de bază al unui medic primar, la coeficientul 4, ar fi de 16.000 de lei, iar al unui medic specialist, la coeficientul 3,2, de 12.800 de lei. Un asistent medical principal cu studii superioare ar avea 7.680 de lei, iar un infirmier, 5.560 de lei.
În Justiție, un grefier gradul I cu o vechime de peste 20 de ani ar avea un salariu de bază de 10.080 de lei. Pentru un judecător de curte de apel cu peste 20 de ani vechime, coeficientul de 5,3625 produce o valoare de 21.450 de lei.
Acestea sunt valori brute de bază, rezultate din înmulțirea coeficientului cu valoarea de referință. Ele nu reprezintă automat venitul total și nu includ toate sporurile, indemnizațiile sau compensațiile aplicabile fiecărei funcții.
Demnitarii intră în grilă treptat, până în 2031
Pentru funcțiile de demnitate publică, proiectul nu aplică imediat coeficienții maximi. Creșterea este eșalonată până în 2031, pentru a limita impactul bugetar din primii ani.
În cazul președintelui României, coeficientul este de 6,4702 în perioada 2026–2027 și urcă treptat până la 8 în 2031. La valoarea de referință de 4.000 de lei, indemnizația brută rezultată pentru prima etapă este de aproximativ 25.881 de lei, față de valoarea de 24.960 de lei folosită în simularea actuală.
Pentru premier și președinții celor două Camere ale Parlamentului, coeficientul inițial de 6,1673 produce aproximativ 24.669 de lei brut. Coeficientul final, programat pentru 2031, este 7,5.
Un parlamentar este încadrat inițial la coeficientul 4,8527, echivalentul a aproximativ 19.411 lei, iar un ministru la coeficientul 5,5615, adică aproximativ 22.246 de lei.
Primarul general al Capitalei ar ajunge, în prima etapă, la aproximativ 24.049 de lei brut, în timp ce președinții de consilii județene și primarii de sector sau de municipiu reședință de județ ar avea aproximativ 21.764 de lei.
Eșalonarea arată că nici demnitarii nu primesc din primul an întreaga valoare aferentă coeficientului final. Diferența este că, pentru aceste funcții, proiectul trasează deja drumul creșterilor până în 2031.
Dirigenția se schimbă, iar Sănătatea primește o nouă matrice
În Educație, indemnizația de dirigenție nu mai este stabilită ca procent din salariul profesorului, ci în funcție de numărul elevilor din clasă.
Pentru o clasă cu cel mult 20 de elevi, indemnizația ar fi de 10% din valoarea de referință, adică 400 de lei. Pentru clasele cu 21–30 de elevi, suma ajunge la 600 de lei, iar pentru cele cu peste 30 de elevi, la 800 de lei.
Educatorii, învățătorii și profesorii pentru învățământ primar ar primi suplimentar 10% din valoarea de referință, adică 400 de lei la valoarea inițială prevăzută de proiect.
În Sănătate, salariile medicilor sunt diferențiate printr-o nouă matrice care ia în calcul atât categoria spitalului, cât și specialitatea medicală. Sunt stabilite șase categorii de unități, iar specialitățile pot beneficia de majorări minime de 2%, 4%, 6% sau 8%.
Pentru gărzile efectuate în unitățile de urgență, proiectul păstrează plata la tariful orar de bază în timpul săptămânii și introduce o majorare de 30% pentru weekend și sărbători legale. Munca desfășurată în programul normal pentru asigurarea continuității în weekend și în zilele libere este majorată cu 40%.
În unitățile cu condiții deosebit de periculoase, precum ATI și structurile de urgență, sporurile pot ajunge până la 55%, în funcție de încadrare și de condițiile efective.
Plafon de 20% pentru sporuri, dar cu excepții importante
Proiectul introduce un plafon de 20% pentru sporuri, compensații și alte elemente salariale, calculat la nivelul ordonatorului principal de credite și al sursei de finanțare. Nu este vorba despre o limită individuală aplicată fiecărui angajat, ci despre un plafon asupra fondului total de salarii de bază.
Depășirea plafonului poate atrage amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei, precum și recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi.
Regula nu este însă uniformă. Angajații implicați în proiecte finanțate din fonduri europene pot primi majorări de până la 40%, iar sumele rambursate din fonduri externe sunt exceptate de la plafonul general.
O excepție de mare impact apare în zona Ministerului Finanțelor. Personalul din structurile ministerului, ANAF, Autoritatea Vamală și instituțiile conexe poate beneficia de majorări de până la 40%, în condițiile prevăzute de anexă, fără includerea acestor sume în plafonul general de 20%.
ANRE, ASF și ANCOM sunt incluse în noul sistem și pot aplica un indice de competitivitate cuprins între 1 și 2 asupra salariului de bază. La valoarea maximă, indicele poate dubla baza salarială rezultată din coeficient. Banca Națională a României rămâne în afara legii.
Sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională păstrează, la rândul său, mai multe drepturi specifice și compensații care nu intră integral în plafonul general.
Costuri de peste 11 miliarde de lei, dar calculele nu sunt încă definitive
Documentele de impact indică un efort bugetar de ordinul a 11–12,8 miliarde de lei, în funcție de scenariul de aplicare. Alte centralizări din același fișier indică 12,137 miliarde de lei pentru 2027 și 15,799 miliarde de lei pentru 2028.
Diferențele arată că proiectul nu are încă o singură variantă financiară definitivă. Costul depinde de valoarea de referință, de momentul aplicării majorărilor și de modul în care sunt finanțate compensațiile tranzitorii.
Există și alte necorelări între anexele legii și fișierul de impact, inclusiv în cazul tarifelor pentru anumite tipuri de gărzi medicale. Aceste diferențe trebuie clarificate înainte ca proiectul să fie asumat politic și trimis Parlamentului.
Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026 și să înlocuiască Legea-cadru 153/2017. Documentul nu este însă, în acest moment, un proiect asumat de PSD, PNL, USR și UDMR.
Partidele vor analiza grilele și simulările în următoarele zile, iar discuțiile tehnice vor continua inclusiv în weekend. Liderii celor patru formațiuni ar urma să se întoarcă la Palatul Cotroceni la începutul săptămânii viitoare pentru verdictul politic.
Miza este și una europeană: reforma salarizării este legată de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, iar termenul pentru închiderea jalonului expiră la 31 august.
Acordul politic conține însă o condiție categorică. Dacă cele patru partide nu ajung la consens, niciunul dintre ele nu va putea depune separat proiectul în Parlament. În acest caz, reforma care ar trebui să reașeze întregul sistem bugetar se poate opri înainte de a ajunge la vot.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .