Guvernul demis vrea să taie bursele sociale ale elevilor, deși nu mai are dreptul de a promova politici noi

Guvernul demis condus de Ilie Bolojan pregătește o schimbare importantă a sistemului de burse școlare: bursele sociale nu ar mai fi plătite în vacanțe, ci numai în perioada cursurilor. Dincolo de efectul direct asupra elevilor vulnerabili, proiectul ridică însă problem juridică a unui Guvern demis care nu mai are competența să schimbe o asemenea politică publică. Codul administrativ spune explicit că, după încetarea mandatului, Executivul poate doar să administreze treburile publice, „fără a promova politici noi”. Iar Curtea Constituțională tocmai a confirmat, într-un alt caz, întinderea acestei interdicții.

Ministerul Educației a pus în consultare publică un proiect de Hotărâre de Guvern care modifică HG 732/2025 privind bursele elevilor. Bursele de merit, sociale și tehnologice ar urma să fie acordate, începând cu anul școlar 2026-2027, numai „în perioada cursurilor școlare, inclusiv în perioada pregătirii practice”.

Reglementarea aflată acum în vigoare spune expres că acestea „se acordă și în perioada vacanțelor școlare”. Proiectul elimină această regulă, trimite acordarea bursei sociale la noul art. 5 și abrogă dispozițiile care reglementau plata pe perioada vacanței.

Cu alte cuvinte, nu este vorba doar despre actualizarea unei proceduri sau despre o modificare tehnică. Statul schimbă perioada în care o categorie de elevi vulnerabili beneficiază de sprijin financiar.

Problema Guvernului Bolojan: este demis din 5 mai

Guvernul Bolojan nu mai are puteri depline din 5 mai 2026, când Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură cu 281 de voturi și i-a retras încrederea. De atunci, Executivul funcționează în regimul constituțional aplicabil unui Guvern demis.

Articolul 110 alin. (4) din Constituție stabilește că Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Codul administrativ este chiar mai explicit. Art. 37 alin. (3) prevede că, după încetarea mandatului, Guvernul poate continua să emită acte individuale sau normative necesare administrării treburilor publice, însă „fără a promova politici noi”. Totodată, nu mai poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici iniția proiecte de lege.

Tăierea burselor din vacanțe poate fi greu prezentată drept simplă „administrare”

Acordarea burselor sociale este, prin natura sa, o politică publică educațională și socială. Chiar actualele acte normative definesc acest sprijin ca instrument destinat elevilor din medii dezavantajate și prevenirii abandonului școlar.

Mai mult, nota de fundamentare a noului proiect afirmă că sistemul burselor „susține principalele politici educaționale” și urmărește „sprijinirea elevilor din medii dezavantajate socio-economic” și prevenirea abandonului școlar.

Prin urmare, dacă până acum politica statului a fost ca bursa socială să se plătească și în vacanță, iar noua regulă este ca aceasta să fie plătită numai cât timp sunt cursuri, există un argument juridic serios că nu asistăm la simpla executare administrativă a unei legi, ci la schimbarea politicii publice existente. Aceasta este exact categoria de decizii pe care art. 37 alin. (3) din Codul administrativ o interzice unui Guvern demis.

Legea nu a decis că bursele trebuie tăiate în vacanțe

Există, desigur, și un posibil argument al Guvernului. Legea învățământului preuniversitar prevede că metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern.

Executivul ar putea susține, așadar, că nu creează o politică nouă, ci doar își exercită competența conferită anterior prin lege pentru stabilirea metodologiei.

Problema este că legea nu stabilește ea însăși că bursele sociale se acordă exclusiv în timpul cursurilor. Această opțiune apare acum, pentru prima dată, în proiectul elaborat de Guvernul demis. În schimb, actul administrativ aflat în vigoare consacră politica opusă: bursa socială se acordă și în vacanțe.

De aceea, simplul fapt că o lege permite Guvernului să adopte o metodologie nu înseamnă automat că un Guvern demis poate folosi această competență pentru a schimba, după pierderea încrederii Parlamentului, o opțiune de politică publică.

CCR tocmai a stabilit limita în cazul Strategiei pentru biodiversitate

Pe 17 august, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra legii prin care Parlamentul a aprobat Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030.

CCR a reținut expres că strategia și planul sunt instrumente de politică publică și că se încadrează în noțiunea de „politică nouă”, pe care, potrivit art. 37 alin. (3) din Codul administrativ, „un Guvern demis nu ar putea să o promoveze pe calea unei hotărâri de Guvern”.

Tocmai de aceea, după controversele juridice, Strategia privind biodiversitatea a fost retrasă de Guvern din circuitul HG și a ajuns în Parlament, unde putea fi adoptată prin lege.

Precedentul este relevant pentru bursele sociale, problema juridică nefiind dacă Guvernul poate, în general, să emită Hotărâri de Guvern, pentru că poate. Întrebarea este ce poate pune în acele hotărâri. Dacă actul schimbă o politică publică, competența Guvernului demis se oprește acolo.

Alte 11 Hotărâri de Guvern au fost deja suspendate

Riscul nu este unul ipotetic nici din perspectiva contenciosului administrativ. Curtea de Apel București a suspendat, în două serii de procese, toate cele 11 Hotărâri de Guvern contestate de PSD pe motiv că Executivul demis și-ar fi depășit limitele de competență. O a douăsprezecea hotărâre, cea referitoare la Strategia pentru biodiversitate, fusese retrasă între timp. Guvernul a anunțat că va formula recurs.

Suspendarea nu echivalează cu anularea definitivă și nici nu înseamnă că instanțele au tranșat deja pe fond nelegalitatea celor 11 acte. Dar rezultatul este, practic, același până la judecarea fondului: hotărârile nu pot produce efecte.

Adoptarea unei noi HG vulnerabile din același motiv riscă astfel să genereze exact același circuit: adoptare, contestare în instanță, suspendare și blocarea aplicării măsurii.

Proiectul nici măcar nu explică deschis tăierea burselor din vacanțe

Deși textul proiectului conduce direct la eliminarea burselor sociale în vacanțe, această schimbare nu este prezentată explicit în capitolul „Schimbări preconizate” al notei de fundamentare.

Documentul enumeră tipurile de burse și cuantumurile lor, dar nu explică de ce elevii vulnerabili nu ar mai trebui să primească bursa în vacanță. În același timp, capitolul privind impactul financiar asupra bugetului nu cuantifică economia pe care statul o va realiza prin neplata acestor burse.

Paradoxal, aceeași notă afirmă că trebuie „menținute toate politicile privind descurajarea abandonului școlar” și sprijinirea participării elevilor la educație.

Calea sigură este Parlamentul

În cazul burselor sociale, soluția juridică este relativ simplă. Dacă statul dorește să schimbe politica de acordare a burselor și să elimine plata lor în vacanțe, iar această opțiune nu rezultă deja obligatoriu dintr-o lege în vigoare, modificarea poate fi adoptată prin lege de către Parlament, unde există în continuare deplină competență legislativă.

Ceea ce este riscant este ca aceeași schimbare de politică publică să fie făcută prin Hotărâre de Guvern de un Executiv care și-a pierdut încrederea Parlamentului la 5 mai și căruia legea îi permite, până la instalarea unui nou Cabinet, să administreze treburile publice, dar nu să traseze politici noi.

După cele 11 HG-uri suspendate de Curtea de Apel și după poziția exprimată chiar în această săptămână de CCR în cazul Strategiei pentru biodiversitate, Guvernului Bolojan îi va fi tot mai greu să susțină că nu cunoaște această limită.