Curtea Constituțională a României a respins, luni, în unanimitate, sesizarea formulată de parlamentari AUR și SOS România împotriva legii prin care este ratificat acordul de împrumut încheiat de România cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Judecătorii CCR au stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile formulate.
Acordul, denumit „Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal şi creştere economică”, a fost semnat la Washington la 16 aprilie 2026.
„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor și Grupului parlamentar SOS România și a constatat că Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal şi creştere economică) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington, la 16 aprilie 2026, este constituțională, în raport de criticile formulate”, se arată în comunicatul CCR.
CCR: Procedura legislativă a respectat Constituția
Judecătorii constituționali au analizat criticile privind modul în care legea a fost adoptată și au concluzionat că procedura legislativă a respectat prevederile Constituției.
CCR a stabilit că au fost respectate dispozițiile constituționale privind procesul legislativ, solicitarea avizelor și informarea Guvernului în cazul inițiativelor cu impact bugetar.
Curtea arată că a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ, iar Guvernului i-au fost cerute atât punctul de vedere asupra inițiativei legislative, cât și fișa financiară aferentă.
Potrivit CCR, faptul că aceste documente nu sunt transmise de autoritatea competentă nu poate împiedica continuarea procedurii legislative, atât timp cât există dovada că ele au fost solicitate.
Guvernul cunoștea implicațiile financiare ale împrumutului
Un argument important reținut de Curte este faptul că Executivul fusese implicat direct în negocierea și semnarea acordului de împrumut. Guvernul aprobase prin memorandum negocierea și semnarea documentului, iar ministrul Finanțelor a semnat acordul.
În aceste condiții, CCR consideră că exista o „cunoaștere instituțională deplină a conținutului financiar al legii de ratificare”, ceea ce reduce riscul adoptării de către Parlament a unor măsuri cu impact bugetar necunoscut Executivului.
Curtea amintește că, în jurisprudența sa, au fost sancționate situațiile în care propunerile legislative introduceau obligații bugetare noi, complet necunoscute Guvernului.
Unele dintre criticile formulate nu au trecut testul de admisibilitate
CCR s-a pronunțat și asupra argumentelor prin care autorii sesizării au preluat o serie de observații formulate anterior de Consiliul Legislativ. Curtea a constatat că acestea nu au fost însușite și motivate de autorii sesizării ca veritabile critici de neconstituționalitate extrinsecă.
În consecință, respectivele argumente nu au îndeplinit condițiile de admisibilitate pentru a putea fi analizate ca obiecții de neconstituționalitate.
Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Motivarea completă a soluției va fi publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .