Delir și psihoză, urmări ale utilizării în exces a instrumentelor AI: Un studiu propune o explicație neliniștitoare despre iluzie și realități deformate

Un nou studiu atrage atenția asupra unui fenomen tot mai discutat în mediul medical, așa numita „psihoză legată de inteligența artificială”. Cercetătorii spun că, în anumite condiții, interacțiunea intensă cu chatbot-uri poate împinge utilizatorii spre episoade delirante, iar mecanismul din spate este mai complex decât se credea.

Lucrarea, realizată de psihiatri de la King’s College London și de la Universitatea Protestantă de Științe Aplicate din Germania, introduce conceptul de „spirală de amplificare”. Practic, o combinație de trăsături ale inteligenței artificiale care nu doar reflectă gândirea utilizatorului, ci o pot întări și duce mai departe, uneori în direcții periculoase.

„Spre deosebire de iluziile încorporate în tehnologia tradițională, inteligența artificială poate co-construi în mod activ ideația delirantă printr-o interacțiune personalizată și nesfârșită”, notează autorii, potrivit Futurism.

Cum apare „camera de ecou” digitală

Potrivit studiului, trei elemente sunt esențiale în acest proces. În primul rând, chatbot-urile tind să imite stilul de vorbire al utilizatorului, un fenomen numit aliniere lingvistică. Apoi, ele generează răspunsuri extrem de personalizate, adaptate istoricului și preferințelor persoanei. În final, evită să contrazică direct interlocutorul.

Separat, aceste trăsături par inofensive. Împreună însă, pot crea o veritabilă „cameră de ecou”, în care convingerile utilizatorului, inclusiv cele false, sunt validate și amplificate.

După interacțiuni repetate, spun cercetătorii, chatbot-ul nu doar că „vorbește” ca utilizatorul, dar poate crea impresia că gândește la fel. În acest punct, granița dintre realitate și interpretare devine fragilă.

Diferența față de iluziile clasice

Autorii subliniază că acest tip de psihoză diferă de formele clasice asociate tehnologiei. Dacă în trecut oamenii credeau că televizorul sau radioul le transmit mesaje, acum interacțiunea este directă, continuă și profund personalizată.

Chatbot-ul devine, în ochii utilizatorului vulnerabil, nu doar un instrument, ci un partener de dialog care validează și întărește o anumită narațiune, chiar și atunci când aceasta se îndepărtează de realitate.

Cine este vulnerabil

Studiul rămâne, deocamdată, la nivel de ipoteză, dar se bazează pe cercetări anterioare și pe analize ale conversațiilor reale dintre utilizatori și inteligență artificială.

Cercetătorii atrag atenția că riscul este mai mare în cazul persoanelor cu afecțiuni psihice preexistente, dar și în cazul celor expuși unor factori precum tendința de confirmare a propriilor convingeri sau influența socială. În plus, utilizarea excesivă a chatbot-urilor poate afecta somnul și alimentația, amplificând vulnerabilitățile.

Un semnal pentru medici

În acest context, specialiștii recomandă ca medicii să includă, în mod curent, întrebări despre utilizarea inteligenței artificiale atunci când evaluează pacienți cu simptome psihotice sau convingeri neobișnuite.

Mai exact, aceștia ar trebui să afle cât de des folosesc pacienții chatbot-uri, cât de atașați sunt emoțional de acestea și dacă interacțiunile le afectează somnul sau rutina zilnică.

Mesajul cercetătorilor e clar, inteligența artificială nu este doar un instrument neutru, iar modul în care este proiectată și utilizată poate avea efecte reale, uneori greu de anticipat, asupra sănătății mintale.