VIDEO În plină criză, Ilie Bolojan atacă marile companii din energie și le pune pe masă factura anilor pierduți: 'Nu-și fac investițiile'

Ilie Bolojan a criticat marile companii din energie pentru investițiile întârziate și proiectele neterminate, în timp ce România traversează o criză provocată de scăderea producției și de consumul ridicat. Premierul a invocat centrala de la Iernut, care trenează de zece ani, restanțele de la Hidroelectrica și proiectele Transelectrica începute în urmă cu cinci sau șapte ani, avertizând că problemele sistemului nu pot fi reparate „de pe o zi pe alta”.

Declarațiile au fost făcute după ce, în seara de 5 august, consumul instantaneu al României a ajuns la 7.675 MW, în timp ce producția internă era de numai 5.321 MW. Diferența de 2.353 MW, echivalentul a aproape 31% din necesarul țării, a fost acoperită prin importuri, potrivit datelor Transelectrica.

Bolojan critică investițiile întârziate din sectorul energetic

Premierul a susținut că actuala criză nu poate fi rezolvată prin măsuri luate de pe o zi pe alta, deoarece problemele sistemului energetic sunt rezultatul unor investiții întârziate ani întregi.

„În domeniul energiei, rezultatele nu se văd de pe o zi pe alta. Aici este vorba despre politici care trebuie duse pe termen lung, despre o gândire unitară, despre o strategie pentru a avea un sistem funcțional, despre investiții serioase care trebuie făcute, iar rezultatele se văd după un anumit timp”, a afirmat acesta.

Ilie Bolojan a criticat companiile de stat din energie pentru proiectele amânate sau nefinalizate și a indicat centrala de la Iernut drept unul dintre cele mai relevante exemple.

„Am criticat marile companii din România din domeniul energiei pentru că nu-și fac investițiile, pentru că nu investesc în unități noi de producție sau nu le termină la timp”, a spus premierul.

„Gândiți-vă la centrala de la Iernut: zece ani de zile. Am făcut tot ce a fost posibil, atât eu, în calitate de premier, cât și ministrul Energiei, discutând inclusiv astăzi cu directorul Romgaz, pentru ca aceasta să fie terminată până la sfârșitul acestui an, astfel încât, din decembrie, noua unitate de producție să livreze energie în sistem”, a adăugat el.

Probleme există, potrivit premierului, și la Hidroelectrica și Transelectrica.

„Avem restanțe foarte mari la Hidroelectrica și investiții foarte reduse de-a lungul anilor, ca pondere. La Transelectrica avem proiecte începute de cinci sau de șapte ani care nu sunt terminate. Deci este nevoie de un plan serios, de investiții și de urmărirea acestora”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan exclude restricțiile pentru populație

Întrebat dacă Guvernul ia în calcul introducerea unor limite de consum inclusiv pentru populație, în cazul în care criza energetică va continua, Ilie Bolojan a respins categoric acest scenariu.

„În ceea ce privește alte măsuri care ar putea fi luate, am precizat și spun încă o dată: consumatorii casnici, locuințele din România, nu vor intra, ca să clarificăm, sub nicio formă de restricție”, a declarat premierul.

El a susținut că reducerea voluntară a consumului în orele de vârf reprezintă, pentru moment, un efort prin care România poate traversa perioada dificilă fără introducerea unor măsuri restrictive pentru populație.

„Eu cred că oamenii raționali din România înțeleg că aici este vorba despre un efort de bun-simț, iertați-mă, pe care, în condiții normale, dacă îl facem fiecare, putem trece cu toții prin această criză fără să fim puși în situația de a lua măsuri restrictive”, a afirmat Bolojan.

Explicația pentru consumul foarte mare înregistrat miercuri

Apelul adresat populației, companiilor și instituțiilor publice pentru reducerea voluntară a consumului în intervalul 19:00–23:00 nu a produs miercuri o scădere vizibilă a cererii. Consumul a urcat la aproape 7.700 MW, apropiindu-se de recordul verii, după cum a relatat ȘTIRIPESURSE.RO.

Ilie Bolojan a pus creșterea pe seama temperaturilor extreme, care au cuprins întreaga țară și au determinat folosirea mai intensă a instalațiilor de răcire.

„În ceea ce privește consumul de ieri, vă rog să aveți în vedere că a fost ziua cu cele mai ridicate temperaturi în toată țara. Valul de căldură care a venit din vest și care, în primele două zile, s-a manifestat doar în județele de la granița cu Ungaria și Serbia a ajuns în toată țara”, a explicat acesta.

Premierul a invocat statisticile Transelectrica, potrivit cărora fiecare creștere a temperaturii generează un consum suplimentar în Sistemul Energetic Național.

„Există statistici evidente, pe care le au cei de la Transelectrica, care arată că fiecare grad cu care crește temperatura induce un consum suplimentar în sistem. Pentru că aici este vorba, de exemplu, despre instalațiile de răcire și frigiderele marilor supermarketuri. Dacă este mai cald, acestea au nevoie de un consum mai mare pentru a menține aceeași temperatură. Oamenii înțeleg acest lucru”, a spus Bolojan.

El a estimat că scăderea temperaturilor va fi urmată și de o reducere a consumului.

„Creșterea suplimentară față de zilele anterioare vine din această realitate. Fără să știu ce se va întâmpla diseară, estimez că astăzi, odată ce temperaturile au început să scadă, veți vedea și o reducere a consumului”, a adăugat premierul.

Marii consumatori industriali ar putea fi obligați să reducă producția

În cazul consumatorilor industriali, situația va fi analizată separat. Bolojan a precizat că autoritățile și furnizorii au date despre consumul fiecărei companii și despre capacitatea acesteia de a-și reduce sau reprograma activitatea.

„În ceea ce privește consumatorii industriali, v-am spus că există la furnizori date despre cât consumă fiecare. Aici vorbim despre câteva sute de agenți economici, deci nu sunt foarte mulți”, a declarat șeful Guvernului.

„Sunt câteva industrii clar definite. De exemplu, industria cimentului. Sunt câteva fabrici și se știe despre fiecare ce poate să facă, cu cât își poate reduce producția și așa mai departe. Există un dialog permanent cu aceste industrii, astfel încât să se facă o evaluare a ceea ce se poate face”, a continuat el.

Guvernul a anunțat pe 3 august că pregătește un mecanism prin care consumul marilor companii să poată fi limitat, cu notificarea acestora cu 24 de ore înainte, dacă reducerile voluntare și importurile nu vor mai fi suficiente pentru echilibrarea sistemului. Măsura nu a fost activată până în prezent, discuțiile fiind concentrate asupra reducerilor voluntare, potrivit informațiilor publicate de ȘTIRIPESURSE.RO.

Bolojan a precizat că mai multe companii și-au mutat perioadele de revizie astfel încât acestea să coincidă cu actualul deficit de energie.

„Am mulțumit tuturor companiilor care aveau programate perioade de revizie și care au intrat în revizie, pentru că ne-au ajutat indirect. Unele și-au reglat perioada cu câteva zile, astfel încât aceasta să se suprapună peste intervalul în care există acest deficit de energie”, a spus premierul.

„În discuțiile pe care le-am avut cu consumatorii industriali, mulți ne-au anunțat: «Bun, o să ne relocăm perioadele de revizie în această perioadă de o săptămână-două, astfel încât, dacă tot trebuia să intrăm în revizie, măcar să intrăm acum, când există acest deficit»”, a adăugat acesta.

Premierul a precizat că nu Guvernul va selecta individual companiile care ar urma să-și reducă activitatea.

„Nu va fi selectat cineva anume și nu se va lua o măsură față de o entitate sau alta. Măsurile le stabilește Transelectrica, pe baza datelor reale, dacă vom ajunge în această situație”, a declarat Ilie Bolojan.

România a întârziat cu ani investițiile în stocarea energiei

Ilie Bolojan a recunoscut că România a finanțat dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene fără să construiască în paralel suficiente capacități de stocare.

„Că ne place sau nu, în afară de faptul că am susținut financiar partea de fotovoltaic și de eolian, am întârziat cu niște ani pe componenta de susținere a stocării. Aceasta este o realitate”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, energia produsă în exces în timpul zilei ar trebui păstrată în baterii și utilizată seara, când producția fotovoltaică scade, iar consumul rămâne ridicat.

„Am întârziat cu niște ani condiționarea finanțării fotovoltaicului de alăturarea stocării, astfel încât ceea ce se produce în exces la prânz, indiferent că este vorba despre parcuri industriale, parcuri fotovoltaice mari sau prosumatori, să nu fie injectat în sistem atunci când nu ai nevoie, când, practic, energia este gratuită sau există un surplus de energie, ci să fie stocat în baterii”, a explicat Bolojan.

Premierul a arătat că pregătirea, evaluarea și autorizarea unor asemenea proiecte poate dura între doi și trei ani.

„Aceste scheme de sprijin, aceste măsuri, înseamnă, în primul rând, câteva luni până le pregătești. Înseamnă încă niște luni, dacă te organizezi serios, până faci evaluarea și poate un an până când ele devin realitate. Mai trebuie câteva luni pentru autorizare, deci vorbim despre doi-trei ani”, a spus acesta.

Bolojan a precizat că schemele de finanțare lansate în această primăvară prin Fondul pentru Modernizare sunt destinate stocării sau proiectelor care combină producția fotovoltaică și bateriile.

Contoarele inteligente ar putea muta consumul în orele cu energie ieftină

Premierul a prezentat și exemplul unui program-pilot derulat de o companie din energie, prin care consumatorii au fost încurajați să folosească electricitatea în timpul zilei, când producția fotovoltaică este ridicată și prețurile sunt foarte mici.

„Dacă am fi avut mecanisme și contoare inteligente, am fi putut tarifa diferit consumul orar. Una dintre companiile importante cu care am avut discuții chiar în această perioadă mi-a dat un exemplu: a făcut un program-pilot prin care cei care își mută consumul la orele prânzului au energie la un preț foarte mic, aproape gratuit”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, programul a determinat o reducere semnificativă a cererii de energie în intervalul de seară.

„Au obținut o reducere cu 30% a consumului la orele de seară, pentru că acesta a fost mutat în timpul zilei”, a spus premierul.

Bolojan nu a precizat când a fost avertizat Guvernul

Întrebat când a fost informat Guvernul despre riscul scăderii debitului Dunării și despre posibilitatea apariției unei crize energetice, Ilie Bolojan nu a oferit o dată exactă.

„În condițiile în care am fost avertizați, am luat imediat toate măsurile pe care ni le permite legea și pe care ni le permite realitatea din teren. Pentru că, atunci când ai secetă, ai lucruri cu care nu te poți lupta. Poți să iei măsuri din timp, eventual, pentru a limita anumite efecte. Am luat aceste măsuri”, a răspuns premierul.

„Să vă spun exact o zi nu vă pot confirma acum, pentru că nu am aceste date. Dar ceea ce ați încercat să sugerați, că Guvernul a știut că se va întâmpla ceva și nu a făcut nimic, nu este real”, a adăugat Bolojan.

Jurnalista care adresase întrebarea a replicat că nu a încercat să sugereze nimic și că a solicitat doar să afle când a fost informată instituția condusă de premier.

România se află în stare de alertă energetică pe parcursul lunii august, pe fondul secetei, al debitelor scăzute ale Dunării și al reducerii producției interne de electricitate.