Victor Ciutacu atacă sentința de un milion de lei în procesul cu Oana Gheorghiu, Carmen Uscatu și Dăruiește Viață: „Tribunalul a construit o răspundere prin contaminare”

Victor Ciutacu a formulat apel împotriva sentinței prin care a fost obligat, în solidar cu România TV, să plătească daune morale de un milion de lei Asociației Dăruiește Viață și cofondatoarelor Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu. Jurnalistul cere desființarea obligațiilor stabilite în sarcina sa și respingerea integrală a acțiunii reclamantelor.

Apelul, depus prin avocata Oana Anghel, a fost înregistrat marți, 28 iulie, la Curtea de Apel București. Victor Ciutacu susține că Tribunalul București nu ar fi identificat o faptă proprie, concretă și ilicită, ci i-ar fi atribuit în bloc afirmațiile și conduita tuturor participanților la emisiunile analizate.

Sentința civilă nr. 605 din 30 aprilie 2026 nu este definitivă.

Ciutacu cere anularea obligației de a plăti un milion de lei

Prin apel, Victor Ciutacu solicită schimbarea în parte a sentinței și respingerea integrală, în ceea ce îl privește, a cererii formulate de Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu.

Concret, jurnalistul cere înlăturarea obligației de a achita, în solidar cu RTV HD SRL, 500.000 de lei către asociație și câte 250.000 de lei către cele două cofondatoare.

De asemenea, solicită înlăturarea cheltuielilor de judecată stabilite la fond și obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor generate de soluționarea apelului.

Apărarea susține că subiectul administrării unor zeci de milioane de euro provenite din donații, sponsorizări și redirecționări de impozit reprezenta o temă de interes public.

„Cu cât încrederea publicului este mai importantă pentru activitatea unei entități care colectează donații, cu atât interesul public pentru modul de utilizare a acestor fonduri este mai ridicat”, se arată în motivele de apel.

„Nu sunt autorul investigației jurnalistice”

Una dintre criticile centrale vizează lipsa unei analize separate a conduitei fiecărui pârât.

Ciutacu arată că nu a fost autorul investigației prezentate în emisiunile România TV, ci moderatorul dezbaterilor în care aceasta a fost discutată. Investigația ar fi fost realizată și asumată de jurnalistul Liviu Alexa.

„Tribunalul a identificat o «campanie», a identificat un ansamblu de emisiuni, a identificat articole și postări aparținând lui Liviu Alexa, afirmații formulate de Iosefina Pascal, titluri și burtiere, materiale înregistrate și voci din off, după care a comprimat toate aceste conduite într-un unic subiect gramatical – «pârâții»”, susține Ciutacu.

În opinia sa, prima instanță trebuia să stabilească separat ce afirmații îi aparțin fiecărui participant, dacă acestea reprezintă fapte sau judecăți de valoare, ce vinovăție poate fi reținută și ce prejudiciu concret a produs fiecare.

„Tribunalul a construit, în realitate, o formă de răspundere prin contaminare: afirmațiile lui Liviu Alexa, ale Iosefinei Pascal, materialele înregistrate și temele altor emisiuni au fost transferate în sarcina apelantului-pârât”, se mai arată în contestație.

Formula „pare că”, atacată în apel

Victor Ciutacu critică și formularea folosită de Tribunalul București, potrivit căreia jurnalistul „pare că a alimentat, a validat și amplificat acuzațiile” formulate de invitații emisiunilor.

„Într-o hotărâre prin care o persoană fizică este obligată la plata unor despăgubiri de un milion de lei pentru exercitarea libertății de exprimare, sintagma «pare că» nu reprezintă o constatare judiciară. Este expresia unei impresii”, susține apărarea.

Ciutacu afirmă că instanța trebuia să stabilească în mod cert existența faptei ilicite, a vinovăției, a prejudiciului și a raportului de cauzalitate, nu să deducă răspunderea sa dintr-o impresie privind modul în care a moderat dezbaterile.

Tribunalul București a apreciat însă, în sentința atacată, că pârâții au prezentat public acuzații grave fără dovezi suficiente și fără solicitarea punctului de vedere al persoanelor vizate, depășind limitele admisibile ale libertății de exprimare.

Dispută privind mărturia lui Ovidiu Vanghele

Un alt motiv de apel privește depoziția jurnalistului Ovidiu Vanghele, audiat ca martor la solicitarea reclamantelor.

Ciutacu susține că, la momentul administrării probei, se afla într-un litigiu cu Vanghele și că acesta publicase mai multe materiale critice la adresa sa. Din acest motiv, apărarea contestase obiectivitatea martorului.

Potrivit apelului, Tribunalul anunțase, printr-o încheiere din 6 mai 2025, că va analiza obiectivitatea martorului odată cu soluționarea fondului. Ciutacu reclamă că această analiză nu s-ar mai regăsi în sentința din aprilie 2026.

„Instanța promite expres că va analiza obiectivitatea martorului în momentul deliberării, iar ulterior pronunță hotărârea fără a mai face cea mai mică referire la această chestiune”, susține jurnalistul.

Apărarea solicită Curții de Apel să înlăture valoarea probatorie a declarației sau să reanalizeze credibilitatea acesteia în raport cu relația conflictuală dintre martor și Ciutacu.

Daune totale de 3,1 milioane de lei

Procesul a fost deschis de Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu împotriva lui Victor Ciutacu, Janos Korpos, Liviu Alexa, Iosefina Pascal și a societății care operează România TV.

Tribunalul București a stabilit daune morale totale de 3,1 milioane de lei. În cazul lui Ciutacu și al România TV, obligația este de un milion de lei: 500.000 de lei pentru asociație și câte 250.000 de lei pentru fiecare cofondatoare.

Instanța a apreciat că emisiunile și afirmațiile analizate au afectat onoarea, demnitatea, reputația și imaginea reclamantelor. Tribunalul a avut în vedere și notorietatea persoanelor vizate, amploarea publicului și presupusele efecte asupra relației asociației cu donatorii și sponsorii.

Victor Ciutacu anunțase încă de la publicarea motivării că va contesta sentința, declarându-se „înmărmurit” de argumentele instanței. Detaliile hotărârii de fond pot fi consultate în materialul publicat anterior de Știripesurse.ro.

Curtea de Apel București urmează să analizeze argumentele jurnalistului și legalitatea sentinței pronunțate în primă instanță.