La intrarea într-un sit din Epoca de Piatră din Slovacia, arheologii au descoperit un şanţ plin de schelete umane fără cap, cu o vechime estimată la 7000 de ani, care ar putea reprezenta un ritual funerar complex, conform arheologilor care au publicat un studiu despre această descoperire la 2 iunie în revista Proceedings of the Prehistoric Society, transmite marţi Live Science.
Deşi oasele prezintă urme de decapitare, cercetătorii sunt de părere că nu este vorba de o ucidere în masă violentă, ci mai degrabă o parte a unui ritual funerar complex de acum mai bine de 7.000 de ani. Cu alte cuvinte, indivizii erau probabil decapitaţi post mortem.
Situl neolitic Vrable a fost ocupat între 5250 şi 4950 î.Hr. de către o populaţie ce aparţinea culturii ceramicii liniare (LBK), a cărei ceramică acoperită în linii paralele a fost găsită în toată Europa Centrală. Situată în regiunea de sud-vest a Slovaciei, aşezarea, care a fost investigată pentru prima dată în 2012, includea peste 300 de case grupate în trei grupuri distincte.
Una dintre aşezările din Epoca de Piatră era înconjurată de un şanţ dublu lung de aproximativ 1,3 kilometri. Când arheologii au început săpăturile şanţului în 2022, au găsit patru perechi de schelete fără cap, precum şi o înmormântare în masă a cel puţin 77 de schelete fără cap. Doar un schelet mai avea cap şi acesta aparţinea unui copil.
„Primele analize sugerează, mai presus de toate, că aici nu s-au efectuat decapitări violente, ci mai degrabă îndepărtarea cu abilitate (postmortem) a craniilor”, a declarat într-un comunicat co-autoarea studiului, Katharina Fuchs, antropolog biologic la Universitatea Kiel din Germania.
Cercetătorii au analizat tăieturile de pe vertebrele cervicale superioare ale scheletelor fără cap şi au descoperit că craniile fuseseră îndepărtate cu unelte ascuţite. De asemenea, lipseau maxilarele inferioare, ceea ce sugerează că păstrarea intactă a capului şi a feţei era importantă pentru această societate străveche, au scris cercetătorii. Deoarece vertebrele cervicale ale multor indivizi au fost găsite atingând peretele şanţului, cercetătorii cred că acestea au fost probabil depuse acolo după ce le-au fost îndepărtate capetele, într-o practică de manipulare intenţionată a cadavrelor.
„Depunerea corpurilor şi a părţilor corpului ar fi putut face parte din practici mai complexe, semnificative şi recurente”, a declarat în comunicat co-autorul studiului, Nils Muller, arheolog la Universitatea Kiel.
Schelete fără cap au mai fost găsite în alte situri neolitice din Europa. De exemplu, o familie neolitică a fost aparent masacrată şi mâncată acum 5.600 de ani, conform unei analize a oaselor a 11 persoane găsite într-o peşteră din Spania. Şi într-un sat neolitic din Italia, arheologii au găsit o grămadă de 15 cranii umane care probabil au fost manipulate în mod repetat ca o formă de ritual ancestral acum 7.400 de ani.
Cercetătorii au remarcat în studiu că nu ştiu încă dacă violenţa a jucat un rol în modul în care au murit indivizii din şanţ. Totuşi, având în vedere faptul că unii dintre indivizii fără cap au fost îngropaţi împreună, formând cupluri, iar alţii au fost îngropaţi în grupuri într-o groapă comună, practica decapitării ar fi putut fi motivată de un rit funerar concentrat pe capul uman, posibil ca simbol al personalităţii şi al vieţii.
Această interpretare s-ar potrivi cu cultul strămoşilor axat pe cap în alte părţi ale lumii neolitice, cum ar fi la Catalhoyuk din sudul Turciei şi Ierihon, acum un oraş palestinian din Cisiordania. În Ierihon şi în alte situri neolitice din Orientul Apropiat, oamenii extrăgeau adesea cranii de la strămoşii veneraţi, le pictau şi apoi le expuneau în comunitate.
Dar situl Vrable este deosebit de neobişnuit deoarece, până în prezent, nu au fost găsite cranii aparţinând scheletelor fără cap.
„În prezent, capetele sunt ‘invizibile’ din punct de vedere arheologic pentru noi”, au scris cercetătorii în studiu, menţionând că acest lucru face dificilă determinarea dacă aceşti indivizi au fost ţinte ale violenţei sau ale unui ritual.
Sunt planificate săpături suplimentare la faţa locului pentru a excava restul şanţului şi pentru a analiza în continuare rămăşiţele umane în speranţa de a rezolva întrebările deschise despre aşezarea din epoca de piatră.
„Primele rezultate arată deja că Vrable este un sit de excavare excepţional”, a declarat în comunicat Martin Furholt, autorul principal al studiului şi arheolog la Universitatea din Kiel. „Ne oferă cheile pentru discutarea unor întrebări fundamentale, de exemplu, cum erau înţelese moartea şi corpul în Neolitic şi ce rol au jucat practicile asociate în structura socială a comunităţilor agricole timpurii”.