Președintele Consiliului Național al Rectorilor din România (CNR), prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, a participat la Conferința comună națională a rectorilor din România și Republica Moldova, desfășurată la Iași, unde a vorbit despre viitorul învățământului superior românesc, despre rolul cercetării și despre consolidarea parteneriatelor academice transfrontaliere.
Rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) și fost ministru al educației, Sorin Cîmpeanu a apreciat că „evenimentul de la Iași este deja al treilea moment major dedicat mediului universitar din luna octombrie, ceea ce arată că președintele României Nicușor Dan și autoritățile centrale acordă o atenție sporită universităților”.
În intervenția sa, Cîmpeanu a subliniat importanța investițiilor în cercetare și a conectării universităților la mediul economic, afirmând că „investițiile în cercetare trebuie să se facă cu un scop bine definit și aplicat, astfel încât rezultatele să genereze plusvaloare și competitivitate pentru economia românească”.
El a pledat pentru dezvoltarea unui cadru legislativ nou, care să consolideze parteneriatul public-privat în domeniul cercetării și să faciliteze transferul tehnologic. „Există deja un proiect de lege care va fi definitivat în una-două luni și trimis în Parlament. Acesta va susține inovarea și competitivitatea cercetării românești prin intermediul universităților”, a declarat președintele CNR.
Un alt subiect abordat a fost cel al resurselor pentru universități, cu accent pe sprijinirea tinerilor și reducerea abandonului universitar. „Ne referim nu doar la burse, ci și la posibilitatea de a angaja cei mai buni absolvenți în învățământul superior și în cercetare. Tinerei generații trebuie să i se ofere motive să rămână în România”, a spus Cîmpeanu.
Totodată, el a subliniat că internaționalizarea universităților românești este o prioritate: „Există o doză importantă de expertiză în universitățile românești, care trebuie valorificată prin parteneriate academice și proiecte internaționale”.
În acest sens, Cîmpeanu a amintit că România și Republica Moldova au avut stand comun la cel mai mare eveniment universitar din Suedia, în septembrie 2025, și că același model va fi repetat „la toate cele patru evenimente majore din 2026”.
Întrebat despre dificultățile financiare ale universităților, Sorin Cîmpeanu a explicat că multe instituții de învățământ superior au resurse financiare blocate în sold, care ar putea fi folosite pentru burse și infrastructură socială:
„Fondul de burse poate fi suplimentat cu aceste resurse existente, cu condiția să putem accesa soldurile. Multe universități au disponibilitatea și voința de a le folosi, dar este nevoie de flexibilitate și o mai bună coordonare între Ministerul Educației și Ministerul Finanțelor.”
Despre învățământul dual, Cîmpeanu a declarat că „este o componentă foarte importantă”, amintind că în 2020, pe când era ministru, a introdus această formă de educație ca prioritate.
„S-au semnat 29 de contracte pentru realizarea unor campusuri duale, dar capacitatea administrativă a universităților noastre s-a dovedit mai jos decât obiectivele ambițioase fixate. În prezent avem un singur campus funcțional, însă sper ca, în câteva luni, să avem șapte sau opt campusuri de învățământ dual funcționale.”, a spus fostul ministru.
El a subliniat rolul legăturii dintre mediul academic și mediul economic: „Învățământul dual presupune jumătate teorie, jumătate practică, o legătură clară și permanentă între universități și angajatori. Astfel formăm resursa umană calificată de care economia are nevoie.”
Cîmpeanu a vorbit și despre cooperarea cu Republica Moldova, menționând întâlnirea comună de la Chișinău, la care a participat și președintele Maia Sandu, precum și președintele Consiliului Rectorilor din Republica Moldova.
„Există un mod de colaborare bine definit, pe care îl vom extinde la toate evenimentele majore ale anului viitor. Suntem hotărâți să dezvoltăm o comunitate academică româno-moldoveană tot mai unită și mai vizibilă internațional.”
În încheiere, președintele CNR a făcut apel la coerență și viziune:
„Avem resurse, avem voință, ne trebuie mai bună organizare. Cu calm și înțelepciune putem depăși dificultățile actuale. Mediul universitar trebuie să fie un actor activ al schimbării, nu doar un beneficiar al politicilor publice.”
