Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, critică modul în care Guvernul a gestionat tema pensiilor magistraților, dar și a climatului public creat în jurul justiției în ultimele luni. Într-un interviu acordat România TV, Drăgușin a insistat că o bună parte din discursul politic a fost construit pe informații distorsionate, care au alimentat tensiunea socială și au pus presiune pe sistemul judiciar fără o bază factuală solidă.
Judecătorul CSM a explicat că valul de pensionări masive din magistratură nu a fost rezultatul unor „înțelegeri obscure”, ci consecința directă a unei modificări legislative aplicabile tuturor categoriilor de salariați. „Privitorii noștri se pot pune în situația asta dacă ar avea o lege care să li se aplice și care să le spună că pot ieși la pensie cu o pensie mai mare decât salariul. Ar accesa prevederile astea. (…) Așa s-a întâmplat și în magistratură și au ieșit foarte mulți colegi ai noștri foarte buni, cu peste 25 de ani vechime, în plenitudinea competențelor profesionale”, a spus Drăgușin.
El a subliniat că sistemul a semnalat încă din 2020 efectele negative ale acestei reglementări și că au existat apeluri publice ale magistraților către Parlament pentru corectarea situației. „A existat o scrisoare publică a câtorva sute de magistrați care au cerut Parlamentului să modifice prevederea asta. Multă lume nu știe că pensia mai mare decât salariul vine dintr-o lege care s-a aplicat tuturor cetățenilor români, prin trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator”, a afirmat judecătorul.
„Din 2023, regulile sunt clare”. CSM acuză prezentări publice distorsionate
În replică la afirmațiile repetate din spațiul public, inclusiv la nivel guvernamental, Drăgușin a precizat că legislația actuală a schimbat radical regulile privind pensionarea magistraților. „Din 2023, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor este de 60 de ani. Pensia nu poate fi mai mare decât salariul. Sunt prevederi trecute în lege”, a declarat el.
Judecătorul a explicat însă că vor continua să existe exemple de magistrați care se pensionează pe vechile condiții, exclusiv pentru că îndeplineau deja criteriile înainte de modificarea legii. „Avem exemple din spate ale magistraților care îndeplineau condițiile înainte de 2023. Lor nu prea ai ce să le mai faci. Din această perspectivă vor rămâne”, a spus Drăgușin.
El a caracterizat discursul politic pe acest subiect drept o speculare deliberată a unor situații-limită. „Sunt prezentări distorsionate ale adevărului. Există colegi care pot ieși mâine la pensie pe legea trecutului, dar ce e în prezent e cu totul altă discuție”, a afirmat judecătorul.
Avizul CSM: „Nu e o formalitate, e o garanție a calității legii”
Un punct central al intervenției a vizat rolul avizului CSM în procesul de legiferare și modul în care acesta a fost tratat de Guvern în cazul proiectului privind pensiile magistraților. Drăgușin a insistat că problema nu a fost lipsa unui document, ci absența unei consultări reale. „Avizul este foarte important, pentru că el subliniază calitatea actului de legiferare. (…) Prima încercare de modificare a legii a fost declarată neconstituțională nu pentru lipsa hârtiei avizului, ci pentru lipsa procesului de consultare”, a spus judecătorul.
Potrivit acestuia, nici a doua etapă nu ar fi respectat exigențele unei consultări autentice. „Din punctul meu de vedere, nici în a doua etapă nu a fost respectată. A fost cerut un aviz absolut formal. Există o hârtie la dosar, dar nu a fost un proces real de consultare”, a declarat Drăgușin.
El a explicat de ce o astfel de consultare este esențială, mai ales într-un domeniu cu efecte structurale asupra sistemului. „Noi știm ce efecte va produce o astfel de lege. Știm câți oameni vor ieși din sistem, știm câtor oameni nu li se va aplica. (…) Sunt vreo 2.000 de colegi abia intrați în sistem cărora nu li se va aplica legislația anterioară și vreo 1.500 la sfârșit de carieră care, indiferent ce lege dai acum, vor ieși tot pe legea veche”, a spus judecătorul.
„Pe termen lung, pensia de serviciu se desființează”. Evaluarea matematică a CSM
Drăgușin a mers mai departe și a afirmat explicit că, din calculele făcute la nivelul Consiliului, proiectul aflat în prezent la Curtea Constituțională conduce, în timp, la dispariția efectivă a pensiei de serviciu. „În evaluarea noastră matematică, concluzia este că pe termen lung pensia se desființează. Va ajunge egală sau poate chiar sub pensia obținută pe bază de contributivitate”, a declarat el.
Judecătorul a explicat mecanismul concret prin care acest efect se produce, arătând că magistrații primesc două decizii de pensionare. „Un judecător care rămâne până la limita de vârstă primește două decizii: una pentru pensie de serviciu și una pentru pensie de contributivitate”, a spus Drăgușin.
Ca exemplu, el a indicat un caz recent. „Avem un exemplu al unei colege ieșite la pensie în 2024, unde pensia obținută pe contributivitate este undeva în jurul a 15.000 de lei, mai mare decât ar reieși din calculul propus de legea aflată acum la Curtea Constituțională. Pe o proiecție de 42 de ani, această diferență se va adânci”, a afirmat judecătorul.
„Discuția e legitimă, dar cifrele sunt cifre”. Trimiteri la jurisprudența CCR
Drăgușin a subliniat că dezbaterea despre oportunitatea menținerii pensiilor de serviciu este una politică și socială, dar nu poate ignora realitatea matematică și constituțională. „Dacă e bine sau nu că se desființează pensiile de serviciu, asta e o altă discuție. Dar matematic, lucrurile așa stau”, a spus el.
În sprijinul poziției CSM, judecătorul a invocat jurisprudența Curții Constituționale. „Sunt vreo 20 de decizii anterioare ale Curții Constituționale în care este argumentată necesitatea existenței pensiei de serviciu. În ce cuantum, asta rămâne de văzut”, a afirmat Drăgușin.
El a mai arătat că, în plan european, situația României nu este singulară, chiar dacă modelele diferă. „Nu toate statele au pensii de serviciu pentru judecători. Cele care nu le mai au au reglat în timp sistemul printr-o salarizare mult mai generoasă, care conferă la pensie un echivalent al ceea ce avem noi astăzi”, a explicat judecătorul.
În contextul discuției despre statutul magistraților, Drăgușin a adus în discuție încărcătura profesională, care este ignorată în dezbaterea publică. „În cauze civile și comerciale, judecătorii români muncesc de cam patru ori mai mult decât media din Europa”, a declarat el.
Judecătorul a pus această realitate în legătură cu funcția socială a justiției și cu percepția publică. „În ultimii patru ani, există o creștere de 50% a volumului de activitate. Asta înseamnă că oamenii vin la justiție, vin în fața judecătorului și îl privesc ca pe ultima speranță atunci când au un litigiu”, a spus Drăgușin.
El a avertizat că subminarea constantă a magistraturii riscă să afecteze acest mecanism esențial. „Magistratura este arbitru între guvern și societate, între oameni. Dacă vrem să distrugem acest mecanism, atunci magistratura poate fi eliminată din structura statului”, a afirmat judecătorul.
