Lansarea misiunii Hera a ESA
Pe 7 octombrie 2024, la ora 17:52 (ora locală a României), racheta SpaceX Falcon 9 a inițiat misiunea Agenției Spațiale Europene (ESA), denumită Hera. Această misiune include diverse tehnologii dezvoltate în România, inclusiv o parte din „creierul” misiunii care analizează datele colectate de senzorii Hera, precum și un CubeSat denumit Juventas, conform unui comunicat oficial.
Hera – Pionier în apărarea planetară
Hera reprezintă prima misiune de apărare planetară a Agenției Spațiale Europene (ESA) și este parte a colaborării AIDA (Asteroid Impact and Deflection Assessment). Obiectivul principal al acestui parteneriat este testarea unor metode de deviere pe orbită a asteroidului și studiul detaliat al acestora, având în vedere amenințarea pe care o pot reprezenta pentru Pământ.
Misiunea DART – Prima etapă a colaborării
Componenta inițială a acestui demers a fost misiunea DART a NASA, care în 2022 a vizat asteroidul binar Didymos, impactându-l pe Dimorphos, asteroidul mai mic din pereche. Acum, Hera își îndreaptă atenția spre acest sistem asteroidic pentru a înțelege mai bine implicațiile devierii orbitale a asteroidului, dar și pentru a examina caracteristicile acestuia prin intermediul a 11 instrumente științifice, un experiment radio și doi CubeSats.
Didymos – Oportunitate pentru studiu
Didymos este un asteroid binar ce orbitează în jurul Soarelui, cu o traiectorie ce depășește planeta Marte. Dimensiunile asteroidului principal sunt comparabile cu un munte, având un diametru de aproximativ 780 metri, cu o perioadă de rotație de 2,26 ore. În contrast, Dimorphos, companionul său, are un diametru de aproximativ 151 metri, similar cu Marea Piramidă din Egipt.
De ce este Didymos important pentru omenire
Deși perechea de asteroizi Didymos nu reprezintă o amenințare directă pentru Pământ, ea constituie un subiect ideal pentru testarea abilității umane de a devia asteroizi. Misiunea Hera se propune să integreze metoda de apărare planetară bazată pe „impactul cinetic”, făcând-o o tehnică bine definită, care poate fi adaptată și repetată în situații unde un asteroid ar putea reprezenta un pericol real de coliziune.
Contribuția românească la misiunea Hera
GMV România a avut un rol decisiv în dezvoltarea „creierului” satelitului, respectiv sistemului de ghidaj, navigație și control (GNC). Această companie a furnizat o unitate inovatoare de procesare a imaginilor, esențială pentru sistemul autonom de ghidare al misiunii Hera.
Tehnologia românească în misiunea Hera
Cristian Chițu, Director Spațiu la GMV România, a explicat: „Senzorii Hera colectează informații despre poziția satelitului în spațiu, iar tehnologia dezvoltată de noi în România interpretează aceste date, asigurând misiunii un parcurs corect către destinația finală.” Misiunea Hera va dura mai bine de doi ani și va traversa peisaje variate, necesitând adaptarea continuă a strategiilor de orientare.
Drumul spre asteroid – Provocări tehnice
În prima etapă a călătoriei, asteroidul va fi atât de departe încât se va prezenta ca un singur pixel pe camera misiunii. Acesta se va transforma ulterior într-un grup de pixeli. În această etapă, sistemul GNC va trebui să mențină asteroidul în câmpul vizual al camerei pentru a orienta misiunea spre acel punct.
Apropierea de asteroid – Ajustări necesare
Pe măsură ce Hera se va apropia de asteroid, sistemul de ghidare va avea de considerat alți parametrii, inclusiv calcularea continuă a centrului asteroidului și a traiectoriei sale de mișcare. Când misiunea va ajunge aproape de obiectiv, asteroidul va ocupa întreaga imagine, iar misiunea va trebui să-și schimbe strategia de navigație, bazându-se pe detectarea reperele.
Explorarea asteroidului prin misiunea Hera
Misiunea Hera va investiga morfologia asteroidului, inclusiv elemente precum bolovanii, craterele sau vârfurile, pentru a determina poziția operațiunii în raport cu asteroidul.
Primul CubeSat deep space al ESA, dezvoltat în România
Hera va juca un rol crucial în apărarea planetară, dar va demonstra și noi tehnologii pentru explorarea spațială, cum ar fi navigația autonomă bazată pe procesarea imaginilor optice și comunicarea între sateliți. Misiunea include doi CubeSats specializați în aceste domenii.
Unul dintre aceștia, CubeSat-ul Juventas, va utiliza tehnologia românească pentru ghidare și navigație similară cu cea a misiunii Hera. În plus, un procent semnificativ din componentele Juventas este realizat în România. Cristian Chițu, Director Spațiu GMV România, afirmă: “Echipa GMV din România a fost responsabilă cu definirea misiunii, selecția orbitelor și planificarea detaliată, de la lansarea de pe Hera până la asolizarea pe asteroid.”
Contribuțiile României în cadrul misiunii
România are o implicare considerabilă în misiunea Hera. HPS a furnizat antena „high-gain”, iar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE 2000) a proiectat altimetrul misiunii. De asemenea, ATOS România a dezvoltat echipamentul utilizat pentru testarea sistemului de management al datelor, inclusiv computerul de bord. Efacec România s-a ocupat de gestionarea achizițiilor necesare pentru succesul proiectului.
O inovație deosebită a echipei GMV din România a sporit viteza de calcul la bordul satelitului, esențială pentru algoritmii de procesare a imaginilor complexe. Hera va deveni astfel prima misiune europeană care va testa acest sistem, integrat la bord ca sarcină utilă. Această tehnologie a fost dezvoltată, testată și certificată de GMV România în colaborare cu alți parteneri.
Colaborarea internațională în domeniul spațial
„Spațiul reprezintă un domeniu în care România a dezvoltat competențe interne pentru a colabora cu alte țări europene în misiuni spațiale,” afirmă Cristian Chițu. „Eforturile noastre de cercetare și dezvoltare sunt acum recunoscute la nivel european, ceea ce facilitează dezvoltarea unei forțe de muncă specializate în România, atragerea de fonduri și inovarea tehnologică aplicabilă în diverse domenii.”
Beneficiile misiunii Hera pentru România
Deși misiunea Hera se desfășoară în spațiul cosmic, rezultatele acesteia se vor resimți și în România. În prezent, doar patru țări au dezvoltat această tehnologie de procesare a imaginilor pentru utilizări în spațiu: Spania, Franța, Marea Britanie și Grecia. Odată cu avansările obținute, România va putea contribui la viitoare misiuni spațiale, inclusiv cele lunare, misiunile pe Marte și gestionarea deșeurilor spațiale.
Tehnologia dezvoltată în cadrul misiunii Hera poate fi aplicată și în alte sectoare industriale, precum automotive, îmbunătățind performanțele sistemelor de pilotaj automat sau ale roboților utilizați în depozite și pe linii de asamblare. De asemenea, aceasta poate susține utilizarea roboților în zone dificile, cum ar fi minele sau zonele cu radiații.
