Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a formulat una dintre cele mai dure evaluări venite până acum din interiorul CSM despre comitetul de lucru constituit la nivelul Guvernului condus de Ilie Bolojan pentru „îmbunătățirea” legislației din justiție. Într-un interviu la România TV, Drăgușin spune că a mers la întâlniri cu un mandat clar din partea Secției pentru judecători, însă a plecat cu aceleași nelămuriri cu care a intrat, reclamând lipsa de transparență, improvizația instituțională și un traseu legislativ „întors pe dos”.
Judecătorul CSM susține că demersul guvernamental s-a construit într-un cadru de emoție publică amplificată, inclusiv pe fondul materialului publicat de Recorder, și că exact această emoție este folosită pentru a împinge în față propuneri fie „absurde”, fie periculoase pentru echilibrul puterilor. „Am fost desemnat de Secția de judecători, împreună cu colegul meu, să mergem la lucrările acestui comitet. Mandatul a fost să vedem despre ce e vorba, care e scopul lui, unde se îndreaptă, ce își propune, cum au fost identificate problemele. (…) Am rămas cu aceleași întrebări și după, pentru că nu am primit niște răspunsuri foarte clare”, a afirmat Drăgușin.
În relatarea sa, comitetul ar fi primit peste o sută de propuneri de modificare legislativă, multe dintre ele fără autor asumat, iar componența și criteriile de selecție a invitaților ar fi rămas neclare. „Este, în principiu, o lipsă de transparență pe care noi am identificat-o și care e, cred, principala problemă. (…) Acest comitet a primit mai mult de o sută de propuneri de modificare a unor texte de lege. (…) Toate aceste propuneri sunt făcute netransparent”, a spus judecătorul.
„Demersul este neserios”. CSM: procesul legislativ a fost răsturnat
Într-o concluzie pe care a transmis-o și colegilor din Secția pentru judecători, Drăgușin a calificat demersul drept „neserios”, sugerând că un calificativ mai dur ar fi fost mai apropiat de realitate. „Concluzia mea, pe care am transmis-o și colegilor din secție, e că demersul e neserios. Am folosit acest cuvânt care poate e un pic mai diplomatic, aș putea să folosesc niște apelative mai dure. Nu este unul serios”, a afirmat el.
Judecătorul a descris, în termeni tehnici, cum ar fi trebuit să arate un proces legislativ normal și de ce consideră că Guvernul a inversat pașii. „În mod normal, procesul de legiferare pleacă de la identificarea problemelor, propunerea unor soluții, apoi chemarea celor interesați, societate civilă și așa mai departe, după care procesul de legiferare să-și urmeze cursul. Aici apare că lucrurile au fost cumva întoarse. Întâi s-a făcut un apel public la a se trimite texte pentru modificarea legilor. Nu știm cine le-a trimis, de ce, ce vizează”, a afirmat Drăgușin.
O altă critică majoră a fost legată de anonimatul sau lipsa asumării amendamentelor. „Din cele peste o sută de amendamente trimise, cred că doar vreo 20 erau asumate. Adică puteai să spui cu subiect și predicat cine le-a inițiat. Restul nu”, a spus membrul CSM, insistând că tocmai această zonă opacă ridică suspiciuni asupra scopului real.
Amendamente „care afectează statul de drept”. „Miza ascunsă” ar fi cariera judecătorilor
În opinia lui Drăgușin, o parte dintre propuneri nu sunt doar stângace sau prost redactate, ci ar putea afecta direct arhitectura instituțională a justiției, în special separarea carierelor de judecător și procuror. „Există acest tip de propuneri care trebuie discutate, pentru că ele sunt de natură să afecteze statul de drept. (…) Posibilitatea procurorilor de a avea o influență asupra carierei judecătorilor prin numirea la Înalta Curte sau prin numirea funcțiilor de conducere din instanțe”, a afirmat el.
Mecanismul invocat de judecătorul CSM ar fi mutarea unor atribuții în Plenul CSM, unde procurorii au vot, ceea ce ar permite influențarea unor numiri care, în sistemul actual, țin de cariera judecătorilor. „Cum s-ar face asta? Prin mutarea atribuțiilor de stabilire a comisiilor pentru acest tip de promovări la plen, unde sunt și colegii procurori. Deci, practic, colegii procurori vor avea un vot în procesul de numire a judecătorilor la Înalta Curte sau la funcțiile de conducere”, a spus Drăgușin.
El a invocat și standarde europene, susținând că recomandările Comisiei de la Veneția pledează pentru separarea deciziei pe cariere. „Sunt opinii ale Comisiei de la Veneția care spun că cele două cariere de judecători și de procurori trebuie separate și fiecare ar trebui să aibă decizie pe propria profesie, nu să ne intercalare”, a afirmat judecătorul, precizând că discuția devine tehnică, dar miza rămâne majoră.
„Propuneri ridicole”. Exemplul cu „decesul judecătorului”
Alături de propunerile sensibile, Drăgușin a spus că a văzut și amendamente care „frizează absurdul”, sugerând că unele texte par scrise de persoane care nu au interacționat niciodată cu funcționarea instanțelor. „Marea parte a celorlalte propuneri legislative sunt absolut ridicole. (…) Se propune ca (…) continuitatea completului de judecată să fie sfântă, ceea ce este și astăzi”, a arătat membrul CSM.
Exemplul ales de judecător a vizat o „excepție” introdusă în cazul decesului magistratului, care este inutilă și, prin aceasta, grăitoare pentru nivelul profesional al inițiatorilor. „În propunerea legislativă se face o excepție în cazul decesului judecătorului și îți pui întrebarea dacă era cazul să trecem așa ceva într-o lege, pentru că nu cred că a existat vreo situație în care un judecător care a decedat a mai rămas în vreun complet de judecată”, a declarat el.
Din acest tip de exemple, judecătorul a tras concluzia unei lipse de competență practică în redactarea textelor. „Sunt niște propuneri care mie îmi sugerează că sunt făcute de niște persoane care nu au intrat în viața lor în instanță și nu știu practic cum e organizată instanța și ce presupune activitatea de instanță”, a adăugat Drăgușin.
Selecția invitaților: societatea civilă din CSM nu a fost invitată
Pe lângă conținutul amendamentelor, judecătorul CSM a criticat modul în care au fost aleși participanții, susținând că și aici apare aceeași lipsă de transparență. „Există invitație trimisă pentru Secția de judecători, secția de procurori separat din CSM. Sunt colegii din CSM, reprezentanți ai societății civile, care și aici trebuie făcută precizarea că n-au fost invitați, ci au cerut dumnealor să fie prezenți la lucrările comitetului”, a afirmat Drăgușin.
El a sugerat că, în loc ca Guvernul să aibă o abordare incluzivă, ar fi existat o reticență față de membrii societății civile care fac parte chiar din CSM. „Cineva de la Guvern a considerat că societatea civilă din CSM nu e aptă să participe la acest proces”, a spus judecătorul, în timp ce a descris prezența unor organizații civice din afara CSM ca fiind dominantă.
În relatarea sa, din partea societății civile externe ar fi fost invitați actori care, în ultimii ani, au avut o agendă publică intensă împotriva instanțelor. „Din partea societății civile sunt asociații care au fost foarte active în ultima perioadă în a contesta în special activitatea din instanțe și parchete, dar în special activitatea din instanțe prin manifestări publice, propuneri de tot felul, mitinguri, proteste în fața instituțiilor reprezentante ale sistemului judiciar”, a afirmat Drăgușin.
Potențiale conflicte de interese
Chestionat despre acuzațiile privind posibile legături personale între un participant și zona guvernamentală (secretarul general al Asociației Forumul Judecătorilor este căsătorit cu o consilieră a lui Ilie Bolojan), Drăgușin a evitat confirmări factuale, dar a explicat de ce astfel de situații, chiar și doar ca aparență, alimentează suspiciuni. „E o informație publică și acum n-aș putea să v-o confirm neapărat”, a spus el, dar a continuat cu un argument de principiu.
„Dacă ai avea un dosar pe rol și ai fi, ca judecător, căsătorit cu un consilier al uneia dintre părți, ar fi un caz în mod evident de incompatibilitate și recuzare. Poate lucrurile nu stau chiar așa și în materia legiferării, dar cel puțin în analiza mea sunt niște suspiciuni că unele dintre propunerile respective sunt interesate”, a afirmat judecătorul.
Ca exemplu de propuneri „asumate” care ar ridica semne de întrebare, Drăgușin a indicat un demers de schimbare a modului de alegere a membrilor CSM, care ar altera reprezentativitatea pe grade de jurisdicție. „Una dintre propunerile de modificare a legilor constă în schimbarea modalității de alegere a membrilor CSM. (…) Schimbarea pe care o propune asociația este ca toată lumea să aleagă la toate”, a spus el.
„Norma de reprezentativitate trebuie păstrată”
Judecătorul a explicat că, în sistemul actual, fiecare nivel de instanță își alege reprezentanții, iar această arhitectură reflectă realități profesionale diferite. „Noi acum suntem aleși fiecare pe palierul său. Judecătorii de la judecătorii aleg reprezentanți de la judecătorii, cei de la tribunale la tribunale și așa mai departe”, a arătat Drăgușin.
În varianta criticată, ponderea numerică a instanțelor inferioare ar deveni decisivă inclusiv pentru reprezentarea celor de la Înalta Curte, ceea ce judecătorul consideră nefiresc. „Înalta Curte… sunt 111. La judecătorii sunt 2.250 acum. (…) E nefiresc, pentru că, în mod evident, la judecătorii sunt judecători la început de carieră, stagiari, care au puțini ani de experiență și care vor ajunge în poziția de a determina componența viitorului Consiliu, inclusiv la Înalta Curte”, a afirmat el.
Drăgușin a ținut să sublinieze că propria poziție în CSM nu îl împinge să apere sistemul din interes personal, sugerând chiar contrariul. „Poate m-ar avantaja schimbarea asta. Eu fiind reprezentant de la judecătorii, poate aș avea un cuvânt mai mare de spus în zona asta, dar este nefiresc”, a spus judecătorul.
Legitimitate, nu doar legalitate: „Nu e un demers legitim”
Deși a evitat să se pronunțe pe legalitate, invocând existența unui dosar pe rol, Drăgușin a afirmat explicit că, din perspectiva legitimității, comitetul nu își găsește locul. „M-aș feri să evaluez legalitatea, (…) dar aș putea să vorbesc din perspectiva legitimității. (…) Părerea pe care eu personal o am este că nu e un demers legitim”, a declarat el.
Judecătorul a arătat că, dacă Executivul ar considera cu adevărat justiția un domeniu prioritar, ar folosi instrumentele instituționale obișnuite, nu ar improviza un comitet ad-hoc. „Procesul legislativ de legiferare trebuie făcut cu specialiști, în esență, la Ministerul Justiției, care identifică o problemă. Și da, după aceea sunt consultări inclusiv cu membri ai societății civile care sunt interesați. Aici e un pic inversat tot acest proces”, a afirmat el.
Pentru a evidenția ruptura de practică, Drăgușin a comparat cu zona fiscală, unde schimbările recente au fost făcute fără un „comitet” în care publicul să trimită taxe propuse. „Dacă noi considerăm justiția ca un domeniu important și prioritar, la fel de importantă este și materia fiscală. (…) Acolo n-am văzut înființate astfel de comitete, n-am văzut chemată societatea civilă, în primă fază, să propună taxe și impozite”, a spus judecătorul.
Ședințe improvizate, agendă deturnată
Judecătorul CSM a descris și modul în care au fost convocate ședințele, susținând că prima întâlnire a fost anunțată într-un interval atât de scurt încât secția nici nu putea decide reprezentarea în condiții normale. „Comitetul a fost înființat astăzi și ședința a fost la o zi, două după. Adică fără o posibilitate de pregătire prealabilă. A fost doar un anunț: veniți mâine”, a declarat Drăgușin.
El a explicat că, în experiențele anterioare de modificare a legilor justiției, discuțiile se făceau mai întâi tehnic, la masă cu specialiștii care corelau textele, iar apoi intervenea nivelul de decizie. „De fiecare dată toate aceste întâlniri se făceau la nivel tehnic, cu specialiști care stăteau la masă și agreau niște texte, după care intervenea nivelul de decizie”, a spus judecătorul, arătând că acum CSM a fost invitat într-un „comitet tehnic” fără să știe cine a trimis textele.
Mai mult, la întâlnirea la care a participat, Drăgușin spune că discuția nu a urmat nici măcar agenda sugerată public. „În presă s-a sugerat că o să se discute pe niște texte de lege. (…) Însă acolo, când am ajuns, discuția a fost una absolut administrativă: despre câți judecători avem nevoie, care-s lipsurile în schema de personal, câți grefieri avem nevoie”, a afirmat el, adăugând că sunt subiecte cunoscute și comunicate periodic ministerului.
Deficitul real: recrutarea magistraților, blocată de doi ani
În contrast cu discuțiile administrative care ar fi putut fi purtate în alte formate, judecătorul a indicat o problemă majoră pe care Guvernul ar fi putut-o debloca rapid: recrutarea. „Problema noastră e că, de exemplu, de doi ani sunt blocate posibilitățile de recrutare a magistraților și noi de doi ani nu facem examen de recrutare pentru cei care au cinci ani vechime. Facem doar pentru INM”, a declarat Drăgușin.
El a explicat de ce această soluție nu acoperă criza imediată de personal. „INM înseamnă că îl primește astăzi în sistem și îl va ajuta sistemul efectiv peste trei ani sau poate chiar peste patru ani”, a spus membrul CSM, menționând și discuțiile despre prelungirea duratei formării, care ar împinge și mai mult efectele în timp.
Drăgușin a afirmat că au existat derogări pentru alte categorii profesionale, dar nu pentru magistrați. „S-au făcut derogări, au fost permise medicilor, au fost permise profesorilor, dar nu au fost permise judecătorilor”, a spus el.
Confuzia scopului: „nu modificăm legile”, dar participanți cer asumarea răspunderii pe „noile legi ale justiției”
Un alt punct de tensiune invocat de judecător a fost contradicția dintre mesajul transmis în comitet și acțiunile publice ale unor participanți. Drăgușin a relatat că li s-a spus că obiectivul nu este adoptarea unor noi legi sau modificări, însă, în același timp, au apărut solicitări publice în sens contrar. „În timp ce ni se spunea că intenția nu este de a se modifica legile justiției, (…) două dintre organizațiile prezente au dat un comunicat… prin care cereau prim-ministrului Bolojan să își asume răspunderea pe noile legi ale justiției”, a afirmat el.
Această disonanță, afirmă judecătorul, adâncește neîncrederea CSM în demersul guvernamental. „Suntem într-o zonă foarte neclară instituțional și e neclară și ca scop”, a spus Drăgușin.
În același context, el a precizat că premierul nu a fost prezent la întâlnirea la care a participat, existând doar informația că ar fi fost la prima. „Prim-ministru nu a fost prezent la această a doua întâlnire; înțeleg că ar fi fost prezent la prima, când noi am absentat”, a spus judecătorul.
Boicotul Secției pentru judecători
În final, Drăgușin a anunțat fără echivoc decizia Secției pentru judecători de a nu mai participa la lucrările comitetului, insistând că nu este un refuz al dialogului, ci o respingere a cadrului creat de Guvern. „Poziția noastră este în sensul că nu participăm la lucrările acestui comitet fără ca asta să însemne că nu suntem deschiși la dialog”, a afirmat el.
Judecătorul a ținut să marcheze o distincție importantă: CSM ar avea propriile propuneri concrete de îmbunătățire a funcționării instanțelor, rezultate inclusiv din consultări interne, însă acestea nu se regăsesc în „grila” comitetului guvernamental. „Noi am avut o consultare la sfârșitul lunii decembrie cu colegii noștri din instanțe și am întrebat care sunt nemulțumirile. (…) Sunt lucruri care se pot discuta și pot îmbunătăți cadrul în care funcționează justiția”, a spus Drăgușin, oferind exemple de natură organizatorică precum concursuri pentru funcții interne și ajustări ale procedurilor de conducere.
În cheia cea mai critică la adresa Guvernului, Drăgușin a sugerat că, în forma actuală, comitetul riscă să devină doar un instrument de legitimare a unei direcții stabilite dinainte. „Am suspiciuni… că e vorba de faptul că sunt deja niște texte scrise și ăsta e doar un proces de consultare nereal, fără substanță, dar care să confirme cumva că s-a bifat procedura de consultare cu sistemul judiciar”, a afirmat judecătorul, arătând că tocmai această impresie a făcut imposibilă continuarea participării CSM.
