Un nou proiect de pod peste Dunăre
Un al treilea pod peste Dunăre, planificat să fie construit în apropierea orașului Ruse, ar putea fi finalizat în perioada 2032-2033, conform estimărilor experților de la Ministerul Transporturilor din Bulgaria. Acest anunț a venit după ce România a inițiat, pe 30 august, o licitație pentru realizarea unui studiu de fezabilitate. Studiul va determina locația precisă a podului pe teritoriul românesc și modul în care se vor realiza conexiunile cu infrastructura rutieră și feroviară. Termenul stabilit pentru selectarea locului pe partea română este de 23 de luni.
Progrese în proiectul comun
La două decenii de la anunțarea inițială a acestui proiect, au început, în sfârșit, pașii concreți pentru realizarea lui. Acum un an, Ministerul Transporturilor din Bulgaria a confirmat că Bulgaria și România au depus un proiect comun la Comisia Europeană pentru un studiu de fezabilitate pentru un al doilea pod între Ruse și Giurgiu. În luna ianuarie a acestui an, Bruxelles-ul a aprobat o finanțare de șapte milioane de euro pentru acest studiu, destinat îmbunătățirii mobilității militare, prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei. Documentația a fost depusă de România, care coordonează investiția.
Locațiile posibile pentru noul pod
Bulgaria a identificat trei posibile locații pentru construirea podului, dar așteaptă rezultatele studiului românesc. Se estimează că una dintre opțiunile bulgare se află în apropierea orașului Marten, la est de Ruse. Martin Gheorghiev, directorul pentru coordonarea programelor și proiectelor din Bulgaria, a menționat că partea română va analiza trei rute rutiere și două feroviare. De asemenea, Bulgaria a subliniat că va accepta doar un pod combinat, atât rutier, cât și feroviar, solicitare susținută și de Uniunea Europeană.
Provocări pentru infrastructura feroviară
În ceea ce privește infrastructura rutieră din România, nu există obstacole pentru conectarea noului pod cu drumul cu patru benzi Giurgiu-București. Totuși, conectarea feroviară ridică some dificultăți, deoarece linia feroviară trebuie să ocolească orașul Giurgiu. Gara actuală din România este aproape de podul existent, iar pentru noul pod va fi necesară o nouă rută feroviară.
Despre autostrada Ruse – Veliko Târnovo
„A fost deja ales un antreprenor pentru construcția autostrăzii Ruse – Veliko Târnovo, pentru tronsonul de drum de la Ruse la Biala. Constructorul poate începe lucrările de la Veliko Târnovo și, până la Dunăre, trebuie să se stabilească clar unde va fi amplasat noul pod. Dacă traseul ajunge la Ruse și se constată că mai sunt cinci kilometri lipsă, această problemă poate fi corectată, dar nu după ce ai ajuns la fluviu”, a declarat Gheorghiev.
Infrastructura feroviară în Bulgaria
Infrastructura feroviară din Bulgaria prezintă avantaje, deoarece trenurile pot circula prin gara din Ruse direct spre pod. Traseul feroviar care va duce către noul pod va fi integrat în rețeaua existentă, traversând câmpurile și zonele industriale, fără a afecta cartierele rezidențiale. Experții estimează că există un potențial semnificativ pentru transportul feroviar de marfă pe ruta Ruse-Kaspichan, continuând spre Sindel-Karnobat, către sudul Bulgariei. Totodată, subliniază importanța menținerii acestei linii în stare bună pentru a eficientiza traficul greu din sud.
Perspective și alternative pentru transportul feroviar
Există și opțiunea de a construi un tunel prin Munții Balcani, deși aceasta ar putea fi o soluție mai lentă și costisitoare. Tematica legăturilor între regiunile de nord și sud ale Bulgariei prin intermediul Munților Balcani reprezintă o discuție separată, dar se consideră că o astfel de infrastructură ar putea îmbunătăți semnificativ conectivitatea între aceste zone.
Decizia privind amplasarea podului depinde de dorința ambelor țări de a menține costurile la un nivel minim, întrucât toate cheltuielile vor fi reflectate în tarifele de trecere. Asociațiile de transport din România și Bulgaria exercită o presiune semnificativă pentru a avea parametrii de construcție optimi, dar și tarife accesibile.
“Pentru mine, costul nu reprezintă doar suma pentru construcția podului, ci și cheltuielile asociate cu infrastructura de acces. Au venit recent niște candidați care au afirmat că vor construi podul, dar sălele să cheltuie pentru autostradă. Însă podul ar putea costa 50 de milioane de euro, în timp ce autostrada ar avea un cost de 250 de milioane”, a declarat Gheorghiev.
“Pentru a avansa procesul, Bulgaria a format echipe de lucru constituite din experți de top în domeniul rutier și feroviar, care vor colabora cu partea română pentru a selecta locația noului pod pe teritoriul acestora și pentru a-l integra cu rețeaua de drumuri și căi ferate”, a adăugat el.
Dacă, după 23 de luni, perioada în care compania desemnată trebuie să propună amplasamentul podului, Bulgaria dispune deja de o variantă aprobată, se va trece la etapele următoare. Ministerul va demara o procedură de selectare a unui consultant care va dezvolta infrastructura asociată, iar un an mai târziu, consultanta va fi selectată. Atunci va fi clar care vor fi costurile. “Termenul limită pentru depunerea ofertelor este sfârșitul lunii octombrie, dar dacă reușim să desemnăm un antreprenor până de Anul Nou, suntem pregătiți să începem anul viitor, să selectăm un consultant care va lucra la infrastructura conexă și să începem efectiv proiectul”, a explicat Gheorghiev.
Conform estimărilor experților bulgari, construcția efectivă ar putea dura între 2 și 3 ani, deși realizarea podului de la Vidin-Calafat a durat șapte ani, existând riscul pierderii unei finanțări europene. Bulgaria a propus ca, odată ce locația și specificațiile tehnice ale podului sunt stabilite, procesele de proiectare și construcție să fie anunțate în comun, pentru a se asigura o politică uniformă de tarife, la fel ca în cazul podului de la Vidin. Totuși, mai există timp pentru aceste demersuri. Rămâne de văzut cât va costa investiția și care va fi contribuția fiecărei țări. Finanțarea studiului de fezabilitate se realizează în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.
Istoria construcției podurilor sub ocupația romană
Construcția podurilor pe Dunăre în perioada romană, precum și edificarea primului pod din istoria modernă, la Ruse-Giurgiu, s-a desfășurat într-un interval de 2-3 ani.
Podul lui Traian a fost construit în perioada 103-105 d.Hr., iar ruinele acestuia pot fi admirate în muzeul din Turnu Severin. Lungimea sa măsura 1.135 de metri și se sprijinea pe opt piloni.
Podul lui Constantin conecta Ulpia Oescus, zona actuală a satului Ghighen din Bulgaria, cu Sucidava, lângă orașul Corabia din România. Acest pod avea o suprastructură din lemn și piloni din piatră, cu o lungime de 2.434 de metri, construit între anii 323 și 328, fiind inaugurat de împăratul Constantin. Se estimează că a rezistat timp de 40 de ani, până în 367. Există informații că împăratul Valens a traversat Dunărea cu armata sa pe un pod de pontoane situat mai jos pe cursul fluviului.
Construirea podului Dunării de lângă Ruse, efectuată în perioada socialismului în Bulgaria, a durat 2 ani și 3 luni, de la începutul anului 1952 până în martie 1954, iar procesul de construcție a fost păstrat în secret. Specialiștii estimează că au existat, de-a lungul secolelor, cel puțin nouă poduri peste Dunăre. Pe lângă cele menționate, s-au mai construit poduri: Transmariska-Constantiana Daphne (367), la Noviodunum (369), Vidin-Calafat (1606) și Cernavodă-Fetești (1895).
Sursa: 24Chasa.bg, în traducerea Rador Radio România
