Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) a prezentat, luni, rezultatele studiului „Timişoara prin ochii turiştilor: percepţii, experienţe şi recomandări”, care arată că numărul turiştilor care au trecut pragul Capitalei Culturale Europene Timişoara 2023 a crescut uşor în 2024 faţă de anul precedent, dar a scăzut numărul înnoptărilor, în timp ce turismul de afaceri a fost devansat de turismul de loisir.
Cercetarea a fost efectuată de către Departamentul de Geografie al UVT, în parteneriat cu Organizaţia de Management al Destinaţiei Timişoara (OMD), pe un eşantion de 750 de turişti români şi străini, care a oferit o imagine complexă a experienţei vizitatorilor care descoperă Timişoara, scrie Agerpres.
Răspunsurile celor chestionaţi au relevat că majoritatea turiştilor sunt tineri, au studii superioare şi apreciază diversitatea culturală din Timişoara, atmosfera cosmopolită şi gastronomia locală, dar doresc o mai bună organizare şi infrastructură turistică.
„Studiul este despre turiştii care au vizitat Timişoara în ultimele trei luni, pentru a identifica cine sunt aceşti turişti, comportamentul lor de consum, ce le place, ce nu le place şi ce ar dori să mai vadă în oraş. Turiştilor le place diversitatea culturală, atmosfera oraşului, mâncarea şi faptul că oraşul nu este încă complet turistificat. Ei şi-ar dori o organizare mai bună, o infrastructură turistică mai bine pusă la punct şi servicii turistice mai bine alese şi punctuale. Conform studiului, turiştii sunt în general tineri şi de vârstă medie, majoritatea cu studii universitare, provenind în primul rând din România, apoi din Europa şi din ţări extra-europene, inclusiv din Extremul Orient şi America de Nord. Dacă până în 2023, turiştii veneau mai mult pentru business, acum vin mai mult pentru plăcere, ceea ce arată că le-a plăcut oraşul şi au revenit pentru turism de loisir. Datele statistice arată că în 2024, în lunile martie până în iunie, au fost mai mulţi turişti comparativ cu anul anterior, 2023. Titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost un brand care a atras turişti, nu doar punctual în 2023, ci şi ulterior, deoarece cei care au venit au recomandat oraşul altora”, a declarat, pentru AGERPRES, Florentina Popescu, unul dintre experţii proiectului, din partea Departamentului de Geografie al UVT.
Studiul mai arată că turiştii au fost atraşi de festivaluri şi evenimente culturale deja consacrate, de spectacolele muzicale de operă şi operetă, de Muzeul Naţional de Artă şi de Comenduirea Garnizoanei din Timişoara.
Alexandru Drăgan, unul dintre coordonatorii proiectului, a detaliat că titlul de Capitală Europeană a Culturii 2023 a rămas un brand pentru Timişoara, turiştii fiind atraşi de Catedrala Mitropolitană (care a marcat o creştere de 8% a numărului de turişti, faţă de anul 2017), două dintre mallurile oraşului, Domul Catolic din Piaţa Unirii,
Catedrala Ortodoxă Sârbă din acelaşi spaţiu, Bastionul Therezia, Muzeul Naţional de Artă, al Banatului şi Muzeul Satului Bănăţean, dar şi Comenduirea Garnizoanei.
„Canalul Bega şi parcurile nu sunt, deocamdată, în top 10. (…). Dacă ne comparăm cu 2017, atunci 44% dintre turişti nu participau la niciun eveniment. Avem o evoluţie pozitivă; 26% dintre ei merg la târguri şi festivaluri, 25% la party şi viaţa de noapte, un lucru important. (…). Domnii preferă un pic mai mult viaţa de noapte (31% faţă de 23%, pentru doamne). Turiştii românii sunt cei care participă la cele mai multe evenimente, pentru că se informează mai uşor, în limba română, merg la târguri şi festivaluri”, a arătat Alexandru Drăgan.
Majoritatea turiştilor au venit singuri, urmaţi de cei care au venit cu prietenii şi au ales să ajungă în Timişoara cu avionul, cei mai puţini alegând trenul.
Viceprimarul municipiului Timişoara, Paula Romocean, a subliniat că datele studiului vor fi folosite pentru elaborarea unei strategii turistice, unul din obiectivele prea puţin exploatate fiind Canalul Bega.
„OMD Timişoara şi Visit Timişoara se vor ocupa în continuare de strategia de atragere a turiştilor. Ei sunt în contact permanent cu cei din industria HORECA pentru a stabili care ar fi domeniile ce trebuie îmbunătăţite. Evident că vedem din acest studiu, de exemplu, că ghizii sunt unul din aspectele care au fost sesizate ca mai puţin pozitive. În 2024 au fost mai mulţi turişti decât în 2023 – Capitala Culturală Europeană, în 2025 mai mulţi decât în 2024, chiar. Acesta este efectul multiplicator al Capitalei Culturale Europene (…). Lucrăm la strategia de promovare pe care o avem, apoi, pe partea de evenimente culturale pe care putem să le prezentăm, la calitatea serviciilor care se oferă în hoteluri şi restaurante şi, evident, toate îmbunătăţirile pe care noi, ca administraţie locală le putem aduce spaţiului public”, a punctat Paula Romocean.
