Aproape o treime (30,9%) dintre români ar achiziţiona un automobil hibrid dacă ar avea suficienţi bani, 19,9% ar alege unul pe motorină, 18,6% unul electric, 18,1% ar cumpăra un automobil pe benzină, iar 6,3% unul pe GPL, arată ultimul Barometru al Securităţii Energetice realizat de INSCOP Research.
Potrivit aceluiaşi studiu, 3,7% dintre respondenţi sunt nehotărâţi, iar 2,5% reprezintă procentul non-răspunsurilor.
„Votanţii USR, persoanele cu venituri ridicate şi respondenţii cu studii superioare aleg într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei achiziţionarea unui autoturism hibrid. Ar achiziţiona un automobil pe motorină mai ales: persoanele cu studii primare şi respondenţii cu venituri foarte reduse. Ar alege să achiziţioneze un automobil electric în special: votanţii PNL şi persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani.Votanţii AUR, persoanele între 45 şi 60 de ani şi respondenţii cu venituri foarte reduse aleg într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei achiziţionarea unui automobil pe benzină”, susţin autorii cercetării.
Sondajul a fost realizat în perioada 29 septembrie – 7 octombrie 2025, la comanda Strategic Thinking Group, iar rezultatele au fost publicate de Remus Ştefureac, directorul general INSCOP Research, pe pagina sa de Facebook.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,95%, la un grad de încredere de 95%, precizează sursa citată.
Barometrul Securităţii Energetice, aflat la ediţia a cincea, va fi lansat în cadrul unui eveniment organizat în data de 28 octombrie, la Academia de Studii Economice din Bucureşti începând cu ora 10:00 , în cadrul seriei de conforinţe NewMoneyTalks. Evenimentul este organizat cu sprijinul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Romgaz, OMV Petrom, PPC Renwables şi Rezolv Energy.
Prezentarea cercetării sociologice va fi urmată de o dezbatere la care vor participa reprezentanţi ai autorităţilor publice competente, ai companiilor, ai mediului academic, experţi şi reprezentanţi ai mass-media.
Printre cele mai importante subiecte abordate în cadrul Barometrului Securităţii Energetice sunt: impactul războiului din Ucraina asupra crizei energetice – percepţii privind legătura dintre conflict şi scumpirile la energie; exploatarea gazelor din Marea Neagră (Neptun Deep) – beneficii economice, independenţa energetică şi relaţii regionale şi solidaritate energetică – sprijin pentru Republica Moldova şi Ucraina, dar şi mecanisme de ajutor reciproc în cadrul UE.
Pe listă se mai află sursele de energie şi independenţa energetică – opinia publică despre energia regenerabilă, nucleară, gaze naturale şi alte surse; preţurile la energie şi carburanţi – cauzele percepute ale scumpirilor şi responsabilitatea statului, companiilor sau factorilor internaţionali şi politici guvernamentale şi reglementare – plafonarea preţurilor, subvenţii, ajutoare pentru consumatori şi opţiuni privind piaţa reglementată vs. liberă.
De asemenea, în cadrul Barometrului Securităţii Energetice se va discuta şi despre consumatori vulnerabili şi sprijin social – definirea vulnerabilităţii energetice şi preferinţa între ajutoare directe sau măsuri pentru eficienţă energetică; Rolul statului vs. companiile private în sectorul energetic şi schimbarea furnizorilor de energie – deschiderea consumatorilor către oferte alternative pentru gaze naturale şi electricitate.
