După ce Ambasada Ucrainei la București a catalogat drept „critici nefondate” declarațiile sale privind situația românilor din Ucraina, senatorul PSD Titus Corlățean a revenit cu o reacție publică amplă, în care își susține afirmațiile și avertizează asupra efectelor pe termen lung ale deciziilor adoptate de autoritățile ucrainene.
Aflat la Washington, unde are programate contacte oficiale la Congres și Senatul SUA, Corlățean precizează că intervenția sa de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-a bazat pe informații primite direct de la comunitățile românești din Ucraina, precum și pe documente oficiale adoptate la nivel regional.
Contextul legislativ: 2017 și reacțiile europene
Senatorul român afirmă că problema educației în limba maternă pentru minorități nu este una recentă și amintește de adoptarea Legii educației din Ucraina, în anul 2017, care a generat reacții critice atât la nivel bilateral, cât și european.
„Procesul de restrângere a educației în limba maternă pentru minoritățile naționale din Ucraina este o realitate și nu a început de ieri, de azi”, afirmă Corlățean.
Acesta reamintește că subiectul a fost discutat inclusiv în cadrul APCE, unde a fost inițiată o dezbatere de urgență, iar Comisia de la Veneția a formulat recomandări adresate autorităților de la Kiev.
„Implementarea acestora, în opiniile multora, a fost doar parțială”, susține senatorul.
Punctul central al reacției îl reprezintă o decizie adoptată la 15 octombrie 2025 de Consiliul Regional Cernăuți, care stabilește structura viitoare a liceelor academice din regiune.
Potrivit lui Corlățean, documentul prevede existența a: 4 licee cu limba română de predare, 9 licee „mixte”, descrise ca fiind licee ucrainene care ar urma, eventual, să includă clase românești în viitor.
Senatorul precizează însă că, „la ora actuală, aceste licee mixte nici nu au clase de predare a limbii române”.
În același document este stabilit termenul de 1 februarie 2026 pentru eventuale propuneri suplimentare din partea consiliilor locale, „dacă se întrunesc criteriile legale”.
„Consecința logică din cele de mai sus este că epuizarea termenului de 1 februarie indică faptul că, din 2027, din cele 32 de licee academice românești din regiunea Cernăuți vor rămâne 4”, avertizează Corlățean.
Criterii „dificil de realizat” pentru comunitățile românești
Corlățean explică faptul că legislația ucraineană prevede condiții stricte pentru menținerea sau înființarea liceelor academice: minimum 50 de elevi în cel puțin două clase paralele, prag care ar putea crește la 100 de elevi în patru clase paralele, potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere la Kiev.
„Acolo unde în prezent ai 15–20 de elevi într-o clasă, aceste criterii sunt dificil de realizat”, susține senatorul.
El atrage atenția și asupra distanțelor mari pe care elevii ar putea fi obligați să le parcurgă pentru a ajunge la școli, în unele cazuri peste 30 de kilometri.
Libertatea religioasă, subiect fără răspuns
În mesajul său, Corlățean observă că reacția Ambasadei Ucrainei nu face nicio referire la tema libertății religioase pentru etnicii români.
„Reacția ambasadei menționate nu face referire deloc la tema la fel de importantă și delicată a libertății religioase pentru etnicii români din Ucraina”, notează acesta.
Senatorul invocă solicitarea de înființare a unei asociații religioase ortodoxe românești, care să se desprindă de influența Patriarhiei Moscovei, dar care să nu fie „forțată să fie incorporată în Biserica ortodoxă națională a Ucrainei”.
„O decizie amânată cam de un an și jumătate, sub diferite pretexte”, adaugă Corlățean.
Miza politică: parcursul european al Ucrainei
În final, senatorul PSD subliniază că aceste subiecte vor conta în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, inclusiv în etapa ratificării tratatelor de aderare de către parlamentele naționale.
„România a susținut Ucraina necondiționat în momente critice. Tocmai de aceea așteptăm reciprocitate și bună-credință”, transmite Corlățean.
