România se confruntă cu o situație economică extrem de delicată, avertizează Ștefan Manolache, consilier parlamentar, care subliniază că următorul guvern, indiferent de culoare politică, va fi nevoit să ia măsuri nepopulare pentru a redresa finanțele publice. Deficitul bugetar al țării a atins niveluri alarmante, fiind considerat de Manolache mai grav decât în perioada premergătoare crizei financiare din 2008. Guvernele conduse de Marcel Ciolacu, în mandatele 1 și 2, sunt acuzate că au gestionat dezastruos bugetul, acumulând datorii uriașe prin împrumuturi scumpe și prost negociate. În lipsa unor măsuri drastice, precum majorarea TVA la 21%, România riscă să fie nevoită să apeleze la un împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI), o soluție care ar avea implicații economice și psihologice semnificative.
Deficitul bugetar – Cifre record și comparații cu criza din 2008
Conform datelor oficiale publicate de Eurostat, România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,28% din PIB, calculat conform metodologiei europene ESA, cel mai mare din Uniunea Europeană. Acest nivel este superior celui din timpul pandemiei de COVID-19 (9,3% în 2020) și depășește chiar și deficitele din perioada crizei financiare din 2008-2010. Pe metodologia națională (cash), Ministerul Finanțelor a raportat un deficit de 8,65% din PIB, echivalentul a 152,72 miliarde de lei (aproximativ 30 de miliarde de euro). În primul trimestru al anului 2025, deficitul a continuat să crească, ajungând la 2,28% din PIB, adică 43,66 miliarde de lei, față de 2,04% în aceeași perioadă a anului precedent.
Aceste cifre reflectă o deteriorare semnificativă a situației financiare a României, alimentată de o creștere explozivă a cheltuielilor publice. În 2024, cheltuielile totale au crescut cu 19,1% față de 2023, ajungând la 41,22% din PIB. Cheltuielile cu personalul au înregistrat un avans de 24%, atingând 164,6 miliarde de lei, iar cele cu bunuri și servicii au crescut cu 21,4%. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială, în special pensiile, au urcat cu 17,2%. Veniturile, deși au înregistrat o creștere nominală de 16% în primul trimestru al anului 2025, nu au putut ține pasul cu ritmul cheltuielilor.
Comparativ cu criza din 2008, situația actuală este considerată mai gravă din cauza contextului intern și internațional. În 2008, România a intrat în criză pe fondul unui șoc economic global, dar economia internă era relativ dinamică. În prezent, România se confruntă cu o încetinire a creșterii economice (doar 0,8% în 2024, conform Eurostat), o inflație persistentă și o datorie publică care a urcat la 54,8% din PIB, față de 13,2% în 2008. Mai mult, costurile împrumuturilor sunt semnificativ mai mari, România plătind în 2024 dobânzi record de 7,9% pentru împrumuturile pe piețele internaționale, conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Tánczos Barna.
Guvernele Ciolacu – O gestionare bugetară dezastruoasă
Ștefan Manolache acuză guvernele Ciolacu 1 și 2 de o gestionare iresponsabilă a finanțelor publice, care a dus la o acumulare fără precedent de datorii. În 2024, România s-a împrumutat cu aproximativ 250 de miliarde de lei (circa 50 de miliarde de euro), o sumă record care include împrumuturi de pe piețele interne și externe, precum și finanțări de la instituții internaționale precum BERD, BEI și Banca Mondială. Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că, în 2024, România s-a împrumutat cu un miliard de euro săptămânal, o practică nesustenabilă care a crescut dependența de finanțarea externă.
Aceste împrumuturi au fost contractate la dobânzi ridicate, din cauza lipsei de încredere a investitorilor în disciplina fiscală a României. Agențiile de rating, precum Moody’s și Fitch, au revizuit perspectiva României la „negativă”, semnalând riscurile asociate deficitului excesiv și instabilității politice. Manolache subliniază că o mare parte din aceste fonduri au fost utilizate pentru cheltuieli curente, precum salariile bugetarilor și pensiile, în detrimentul investițiilor productive care ar fi putut stimula creșterea economică.
Creșterea TVA la 21% sau împrumuturi de la FMI?
Una dintre soluțiile propuse de Manolache pentru a evita colapsul financiar este majorarea TVA de la 19% la 21%, o măsură care ar putea aduce venituri suplimentare la buget, dar care ar afecta semnificativ puterea de cumpărare a populației. În prezent, România are una dintre cele mai scăzute cote de TVA din Uniunea Europeană, iar alinierea la nivelurile practicate în alte state membre (22-24%) este văzută ca o necesitate de unii economiști. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu a negat în mod repetat intenția de a crește TVA, argumentând că ar afecta nivelul de trai al românilor cu venituri mici.
În absența acestei măsuri, Manolache avertizează că România riscă să fie nevoită să apeleze la un împrumut de la FMI, o soluție care ar veni cu condiționalități stricte, precum reduceri de cheltuieli și reforme structurale. Consilierul BNR Adrian Vasilescu a declarat că, în prezent, FMI nu recomandă României un acord de împrumut, dar subliniază că un astfel de acord ar avea un impact psihologic negativ, semnalând investitorilor că țara se află într-o situație de criză. În 2009, România a contractat un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE și Banca Mondială, care a ajutat la stabilizarea economiei, dar a impus măsuri de austeritate dure, precum reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și tăierea unor beneficii sociale.
Măsuri nepopulare inevitabile
Indiferent de rezultatul alegerilor, noul guvern va fi confruntat cu o sarcină dificilă: reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB în 2025, conform angajamentelor asumate cu Comisia Europeană. Aceasta înseamnă o reducere de peste 2% față de nivelul din 2024, o misiune considerată aproape imposibilă în doar șase luni, având în vedere că reformele structurale au fost amânate din motive electorale. Printre măsurile nepopulare luate în calcul se numără reducerea cheltuielilor cu personalul (inclusiv disponibilizări în sectorul public), înghețarea salariilor și pensiilor, creșterea altor taxe și impozite sau restructurarea companiilor de stat care generează pierderi.
Șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat că veniturile fiscale ale României, de doar 26-27% din PIB, sunt mult sub media UE de 40%, ceea ce limitează capacitatea statului de a finanța cheltuielile. Absorbția fondurilor europene, în special prin PNRR, este considerată o soluție esențială pentru a atenua impactul măsurilor de corecție fiscală, dar întârzierile în implementarea reformelor asociate PNRR au complicat situația.
O criză care nu mai poate fi amânată
Ștefan Manolache trage un semnal de alarmă: România se află într-un moment critic, comparabil sau chiar mai grav decât cel dinaintea crizei din 2008. Deficitul bugetar record, datoria publică în creștere și costurile ridicate ale împrumuturilor au adus țara în pragul unei crize financiare. Noul guvern va fi obligat să ia decizii dificile, fie că vorbim de majorarea TVA, reducerea cheltuielilor sau un eventual acord cu FMI. Fără o schimbare rapidă de abordare, România riscă să repete scenariul dureros din 2010, cu consecințe economice și sociale pe termen lung.
Surse:
