Declarațiile Christinei Lagarde privind stabilitatea financiară
Banca Centrală Europeană (BCE) este „pregătită să intervină” dacă există un risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro, conform afirmațiilor făcute vineri de președintele BCE, Christine Lagarde. Aceste declarații vin în urma unei săptămâni tumultoase pe piețele financiare, influențate de conflictul comercial generat de Donald Trump, a relatat agenția AFP, conform Agerpres.
Lagarde a menționat că instituția monitorizează atent situația și este întotdeauna pregătită să utilizeze „instrumentele disponibile”. Neavând detalii suplimentare, afirmațiile au fost făcute în Varșovia, în cadrul unei întâlniri informale a miniștrilor de finanțe din zona euro.
Aceste comentarii ale liderului BCE intervin la mai puțin de o săptămână înainte de următoarea reuniune de politică monetară a BCE, pe fondul scăderii piețelor bursiere și al depreciării dolarului față de euro. Scăderea a fost influențată de anunțul din China referitor la o nouă majorare a tarifelor vamale pentru produsele din SUA, subliniind escaladarea tensiunilor între cele două economii principale la nivel mondial.
Tensiunile comerciale pot aduce provocări severe pe piețele de obligațiuni, acțiuni și valutare, generând riscuri de destabilizare pentru sistemul financiar din zona euro.
Claudia Buch, președintele organismului de supervizare bancară din cadrul BCE, a precizat că „în acest moment nu există semne de probleme de lichiditate pe piață”, într-un interviu acordat Bloomberg vineri.
Impactul războiului comercial asupra economiei
Un război comercial poate restrânge exporturile și creșterea economică, ceea ce ar putea determina BCE să își revizuiască politica monetară pentru a sprijini economia. Volatilitatea de pe piețe poate afecta eficiența deciziilor de politică monetară ale BCE. De exemplu, dacă ratele dobânzilor reduse nu se reflectă corespunzător în împrumuturile către întreprinderi și gospodării, efectul așteptat ar putea fi compromis.
În primii 20 de ani de activitate, BCE a aplicat o serie de măsuri pentru a gestiona diverse crize economice.
Între anii 2010 și 2012, mai multe state din zona euro, precum Grecia, Portugalia, Spania și Italia, s-au confruntat cu costuri ridicate la împrumuturi, amenințând stabilitatea euro. În 2012, fostul președinte al BCE, Mario Draghi, a afirmat celebra expresie „Whatever it takes” pentru a salva euro prin achiziții potențial nelimitate de datorii, deși această măsură nu a fost implementată.
După declanșarea pandemiei de Covid-19, BCE a lansat un program de urgență cunoscut sub denumirea PEPP (Pandemic Emergency Purchase Programme), prin care a efectuat achiziții de datorii în valoare de 1.850 de miliarde de euro, pentru a susține atât statele, cât și companiile afectate.
Într-o nouă etapă, contextul caracterizat de creșterea rapidă a ratelor dobânzilor, tensiunile legate de datorii și inflația record, conectată și cu invazia rusească din Ucraina, a determinat BCE să dezvolte un nou instrument. Acesta ar putea interveni în cazul în care disparitățile de dobândă între statele membre ale zonei euro s-ar agrava.
