Noile sancțiuni impuse de SUA vor avea efecte „catastrofale” asupra operațiunilor Lukoil pe întreg continentul, avertizează un fost director al companiei. În România, compania rusă va trebui să vântă rafinăria Petrotel, susține Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Măsura surprinzătoare luată de Donald Trump de a sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia nu va paraliza mașina de război a lui Vladimir Putin, dar va ajuta UE să elimine definitiv petrolul rusesc din blocul comunitar, notează Politico.
Miercuri, Trump a anunțat noi sancțiuni „enorme” împotriva companiei ruse Lukoil și a companiei de stat Rosneft, marcând primele sancțiuni impuse de SUA împotriva Moscovei de la preluarea mandatului.
Detaliile noilor măsuri sunt încă în curs de elaborare. Dar, în teorie, acestea amenință să forțeze cele două firme să-și vândă activele și să pună capăt aprovizionării cu petrol către Europa prin conductele rămase.
„Este un pas important”, a declarat Kimberly Donovan, expert în sancțiuni la think tank-ul Atlantic Council, „și va forța… țările și companiile europene care au continuat să importe energie să reconsidere aceste tranzacții” până la 21 noiembrie, când sancțiunile vor intra în vigoare.
Anunțul vine la o lună după ce Trump a criticat Europa pentru că a continuat în mod de „nescuzat” să cumpere energie din Rusia, care asigură în total un sfert din veniturile pentru fondul de război al Kremlinului.
La momentul respectiv, el a emis și un ultimatum Europei, scriind: „Sunt gata să impun sancțiuni majore Rusiei atunci când toate țările NATO vor fi de acord și vor începe să facă același lucru și când toate țările NATO vor înceta să mai cumpere petrol de la Rusia”.
Acum, el și-a dus amenințarea la îndeplinire.
Daune, nu distrugere
Pentru Moscova, noile sancțiuni vor însemna o lovitură imediată, dar este puțin probabil să îi reducă eforturile de război din Ucraina.
Rosneft și Lukoil reprezintă aproximativ două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței pe care Rusia îi exportă în fiecare zi, potrivit lui David Fyfe, economist șef la firma de consultanță media Argus.
Sancțiunile amenință să elimine „jumătate” din aceste aprovizionări, a spus el, având în vedere că măsurile împiedică cele două firme să-și vândă încărcăturile în dolari, moneda utilizată aproape exclusiv pentru tranzacționarea petrolului brut la nivel internațional.
În special pentru Lukoil, sancțiunile „vor afecta semnificativ”, a spus un fost director al companiei, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi deschis despre chestiuni sensibile. Compania va trebui probabil să-și vândă participațiile în proiecte din străinătate, de la Egipt la Irak, a spus persoana respectivă, ceea ce va afecta până la 20% din veniturile sale.
Însă majoritatea cumpărătorilor chinezi și indieni, cei mai mari doi parteneri comerciali ai Rusiei în domeniul petrolului, vor continua probabil să importe din Moscova, a spus Homayoun Falakshahi, șeful departamentului de analiză a petrolului brut la firma de mărfuri Kpler, având în vedere prețurile mai mici și alternativele limitate în cazul Chinei.
După o perioadă inițială de pauză, „majoritatea cumpărătorilor vor reveni la achiziții”, a spus el, odată ce vor găsi soluții alternative, inclusiv achiziționarea de mărfuri prin intermediul unor companii care ascund faptul că sunt deținute de ruși.
„Acest lucru va complica exporturile și comerțul”, a spus Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei din Rusia, devenit critic al lui Putin. Dar „aceste companii… au deja scheme alternative de lucru, așa că vor exista daune, dar acestea vor fi limitate”. ”
Joi, Putin însuși a recunoscut că noile sancțiuni sunt „grave”, criticând în același timp această măsură ca fiind „un act neprietenos care nu contribuie în niciun fel la consolidarea relațiilor ruso-americane”.
Prezență persistentă
Însă un loc în care măsurile vor avea probabil un efect clar este Europa.
De când Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani, UE s-a străduit să pună capăt dependenței sale de Rusia în ceea ce privește energia.
Bruxelles a impus un embargo asupra petrolului brut, combustibilului și cărbunelui rusesc care intră în blocul comunitar pe mare și a redus cota Kremlinului pe piața gazelor din UE de la 45% la 13%. (În prezent, se finalizează un proiect de lege care ar reduce această cotă la zero.)
Rosneft, care deținea odată rafinării și controla fluxurile de petrol către Germania, a fost în mare parte deposedată în Europa după ce Berlinul a preluat controlul asupra filialei sale locale la sfârșitul anului 2022.
„Presupunem că măsurile luate de Statele Unite … nu vizează filialele Rosneft din Germania, care sunt deținute în trust de statele germane”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului german al economiei.
Joi, UE a înăsprit și sancțiunile împotriva companiei controlate de Kremlin.
Dar situația este diferită în cazul Lukoil. Cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia deține sute de benzinării în întreaga UE, inclusiv aproximativ 200 în Belgia, operează rafinării gigantice în România și Bulgaria și deține o cotă de 45% dintr-o fabrică de prelucrare a combustibililor din Țările de Jos.
De asemenea, furnizează petrol Ungariei și Slovaciei, care încă depind de Moscova pentru 86-100% din importurile lor. Profitând de o derogare de la sancțiuni, cele două țări au rezistat cu încăpățânare să renunțe la Moscova, în ciuda presiunilor intense din partea UE.
Până în prezent, Bruxelles-ul a eșuat în repetate rânduri să vizeze compania, în ciuda faptului că aceasta este implicată în eludarea sancțiunilor în bloc.
Nici Rosneft, nici Lukoil nu au răspuns solicitărilor POLITICO de a comenta.
Lukoil pleacă din România?
Acum lucrurile sunt pe cale să se schimbe.
Trezoreria SUA a declarat că „ar putea” impune sancțiuni oricui colaborează cu firmele rusești, ceea ce înseamnă că nicio bancă nu va mai gestiona plățile pentru acestea în Europa, a afirmat Donovan, expertul în sancțiuni.
„Va fi un semnal puternic pentru [băncile și companiile europene] că trebuie să se retragă din această situație, altfel se expun sancțiunilor”, a spus ea.
Joi, Comisia Europeană a declarat că și ea ia în considerare propria interdicție de tranzacții împotriva Lukoil.
Pentru Ungaria și Slovacia, în special, noile sancțiuni stârnesc îngrijorări că fluxurile de petrol ar putea fi întrerupte complet.
Dacă vor fi aplicate, acestea „ar duce la oprirea importurilor”, a recunoscut un oficial slovac, căruia i s-a acordat, de asemenea, anonimatul pentru a putea vorbi deschis, spunând că guvernul va solicita „cel mai probabil” o derogare de la Washington. Ministerul de Externe al Ungariei nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
De fapt, impactul măsurilor începe deja să se facă simțit. Joi, compania finlandeză de energie Neste a suspendat livrările de combustibil către filiala Lukoil, Teboil, după sancțiunile impuse de SUA și Marea Britanie împotriva companiei.
Secretarul de stat pentru energie al României, Cristian Bușoi, a declarat pentru POLITICO că Lukoil va avea acum „obligația” de a vinde rafinăria Petrotel din centrul-sud al țării înainte de termenul limită de luna viitoare. „Ne-am bucura să nu mai avem Lukoil”, a adăugat el.
Și guvernul olandez consideră acum că vânzarea rapidă a participației Lukoil în rafinăria sa din sud-vestul Zeeland este „cel mai probabil scenariu”, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune.
Rafinăria Neftochim din estul Bulgariei „va trebui să-și înceteze activitatea pe 21 noiembrie”, dacă nu va fi vândută, a adăugat Martin Vladimirov, analist senior în domeniul energiei la Centrul pentru Studiul Democrației, un think tank cu sediul la Sofia. Ministerul Energiei din Bulgaria a refuzat să comenteze.
„Vor trebui vândute”, a repetat fostul director executiv al Lukoil.
Pentru companie, acest lucru va fi „catastrofal”, a adăugat persoana respectivă.
